Mină (unitate de măsură)
Aspect
O mină (în greaca veche μνᾶ / mna, iar în latină mina) era o unitate de masă în Grecia antică și în Roma Antică, a cărei valoare varia între regiuni. La Atena, ea echivala cu 606 grame. Era și o unitate monetară de calcul, care valora 100 de drahme, adică 432 de grame de argint.
Măsură
[modificare | modificare sursă]Mina în sistemul monetar antic grec
[modificare | modificare sursă]Referințe literare antice
[modificare | modificare sursă]- Sofistul Evenos din Paros și-a plătit cursurile cu 5 mine.[4]
- Platon, în Legile sale, pedepsește non asistența în caz de pericol cu o amendă mergând de la 20 de drahme până la 1 mină.[5]
- Teofrast, în Caracterele, arată un om hrăpăreț coborând la patru drahme o datorie de 30 de mine.[6]
- În Noul Testament (L 19,13): „[Un om de viță...] Chemă dar zece servitori de-ai lui, le dădu zece mine și le zise: «Negustoriți până mă reîntorc.»”[7]
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Mină din Atena.
- Mină din Chios.
- Mina lui Antiochus IV Epifanie.
- Mina lui Antiochus.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Noul Testament, traducere de Emil Pascal, p.826.
- ↑ Cartulaire de Signy, 1172, Arch. dépar. Ardennes, H203, f° 39-40.
- ↑ Dictionnaire universel de commerce, tome 3. par Jacques Savary Des Bruslons.(1748)
- ↑ Apologia lui Socrate, 20b.
- ↑ Legile, Cartea IX (880d)
- ↑ Caracterele XXX: Hrăpărețul (în greaca veche: αισχροκερδειας)
- ↑ Noul Testament, traducere de Emil Pascal, p. 310. (Luca 19,13).
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Noul Testament, tradus și adnotat de Pr. Dr. Emil Pascal, A patra ediție, neschimbată, de la 17.000 la 117.000 de exemplare, Éditions du Dialogue, Société d'Éditions internationales, Paris 1992. ISBN 2-85316-007-6