Miloš N. Đurić
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
| Miloš N. Đurić | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Benkovac(d), Cantonul Brod-Posavina, Croația |
| Decedat | (75 de ani)[1][2][3][5] Belgrad, RS Serbia, RSF Iugoslavia |
| Cetățenie |  Austro-Ungaria.svg){kind=small} Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor[*] Regatul Iugoslaviei.svg){kind=small} Republica Socialistă Federativă Iugoslavia |
| Ocupație | filozof filolog[*] cadru didactic universitar[*] traducător scriitor profesor filolog clasic[*] |
| Limbi vorbite | limba sârbă[6] limba greacă veche[7] limba latină[7] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din Belgrad Filozofski fakultet Univerziteta u Beogradu[*] |
| Organizație | Universitatea din Belgrad |
| Premii | Ordinul Sfântul Sava[*] Ordinul Muncii[*] |
Modifică date / text  | |
Miloš N. Đurić OSS (în sârbă Милош Н. Ђурић; n. , Benkovac(d), Cantonul Brod-Posavina, Croația – d. , Belgrad, RS Serbia, RSF Iugoslavia) a fost un filolog clasic sârb, elenist, traducător de literatură clasică, filozof, profesor universitar și membru deplin al Academiei Sârbe de Științe și Arte.[9] Manualele lui Đurić[10][11] și traducerile sale ale operelor literare clasice precum Iliada, Odiseea și Poetica sunt încă în uz. Conform Dr. Ksenija Maricki Gađanski, numeroasele contribuții ale lui Đurić la cultura sârbă îl plasează pe o treaptă egală cu iluminiștii sârbi anteriori, precum Sfântul Sava și Dositej Obradović.[12]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Născut ca fiul cel mare al unei familii de opt copii, tatăl lui Đurić, Nikola, era profesor și scriitor[12], care i-a introdus poezia epică sârbă[13], ceea ce avea să influențeze cariera sa viitoare. A început să scrie și să publice poezie și critici literare de timpuriu. În 1918, Đurić locuia în Osijek, unde a încercat să publice o lucrare despre poezia epică sârbă intitulată "Smrt majke Jugovića" ("Moartea mamei Jugovića"). Cenzorii austro-ungari din Osijek au interzis publicarea lucrării pe motiv că "amenință interesele naționale".[12] Đurić a absolvit Facultatea de Filozofie a Universității din Belgrad și și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din Zagreb în 1929.[12]
A lucrat ca profesor la un gimnaziu din Zemun și Sremska Mitrovica, unde a publicat poezii și eseuri într-o revistă locală numită "Serbia". A devenit ulterior profesor universitar, predând istoria literaturii antice grecești, poziție pe care a deținut-o timp de patru decenii.
Guvernul marionetă al Serbiei l-a forțat să se pensioneze mai devreme și l-a trimis în lagărul de concentrare Banjica. Singurul său fiu, Rastko, a murit pe front în Slavonia în 1945. Începând de atunci, Đurić și-a dedicat întreaga operă în memoria lui.
Societatea Muzicală Kornelije Stanković din Belgrad l-a ales membru deplin, iar Đurić a devenit ulterior președintele organizației. Între anii 1952 și 1957, a fost președintele Uniunii Literare Sârbe, redactor-șef al mai multor reviste academice și colaborator la 96 de reviste și reviste. Societatea de Psihanaliză din Belgrad l-a numit membru deplin, iar el a tradus în sârbă unele dintre cele mai influente lucrări de literatură psihanalitică.
Bibliografia completă a lucrărilor lui Đurić cuprinde aproximativ 400 de titluri, totalizând peste 10.000 de pagini.[12]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Miloš N. Đurić, Autoritatea BnF
- ^ a b c d Miloš Đurić, Hrvatski biografski leksikon
- ^ a b c d Miloš Đurić, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ a b Miloš Đurić, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ "Члан САНУ". 2014-04-07. Archived from the original on 2014-04-07. Retrieved 2020-01-26.
- ^ Ђурић, Милош Д. (), „Превођење поезије Десанке Максимовић са српског на енглески језик”, Књижевност у преводу, Андрићев институт, pp. 141–173, accesat în
- ^ Đurić, Živojin; Knežević, Miloš (), „OSVRT NA RASPAD IMPERIJA I NASTANAK NOVOG EVROPSKOG PORETKA”, Politička revija, 42 (4), pp. 1–26, doi:10.22182/pr.4242014.1, ISSN 1451-4281, accesat în
- ^ a b c d e Jakovljević, Dragan (), „Cross-genre characteristics in Miloša Crnjanski's travelogues”, Komunikacije, mediji, kultura, 11 (11), pp. 103–114, doi:10.5937/gfkm1911103j, ISSN 2560-3205, accesat în
- ^ Јовић, Бојан (), „Први светски рат – неки естетички и поетички аспекти”, Године које су промениле свет, Андрићев институт, pp. 331–360, accesat în
