Mihail Iaroșenco

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Mihail Iaroshenco
Mihail Iaroşenco.jpg
Mihail Iaroșenco
Date personale
Născut13 februarie 1900
Demeanivka, guvernământul Poltava, Imperiul Rus
Decedat1985 (85 de ani)
Chișinău, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
ÎnmormântatCimitirul Central din Chișinău Modificați la Wikidata
Naționalitateucraineană
CetățenieImperiul Rus; Uniunea Sovietică
Ocupațieprofesor universitar
Zoolog (hidrobiolog și ihtiolog)
Activitate
Alma MaterUniversitatea de stat din Dnipro
SocietățiUniversitatea de Stat din Moldova
PremiiMembru titular al Academiei de Științe a Moldovei

Mihail Fedorovici Iaroșenco (n. 13 februarie 1900, Demeanivka, guvernământul Poltava, Imperiul Rus - d. 11 aprilie 1985, Chișinău, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) a fost un zoolog, specialist în domeniul hidrobiologiei și ihtiologiei, profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova de origine ucrainiană care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Iaroșenco s-a născut pe timpul Imperiului Rus ca unul dintre mai multi copii într-o familie de țărani la Demeanivka, unui sat mic în Ucraina centrală.

A studiat și și-a luat doctoratul la Universitatea de stat din Dnipro, iar în 1923 a intrat în Institutul de Educație Națională din Dnepropetrovsk, pe care la absolvit în 1928. Din 1929 până în 1932 a lucrat la „Institutul Metalurgic” de acolo. În 1932 s-a mutat la Tiraspol pe atunci în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, dar în primii ani el nu a reușit să găsească o angajare și de abia în 1936 a preluat un loc de muncă la „Institutul Pedagogic” de la Tiraspol, dar ocuparea sa a fost întreruptă de Al Doilea Război Mondial în 1941. În același an a fost evacuat în Siberia, unde a obținut un loc de muncă la „Institutul Pedagogic din Ural”, unde a condus departamentul de zoologie. În 1943 sa întors în Basarabia și s-a stabilit la Chișinău, unde a găsit un loc de muncă la Institutul Pedagogic Moldovenesc de Stat, conducând un departament similar până în 1949.

Din 1949 până în 1957 doctorul în biologie a condus laboratorul de hidrobiologie al Institutului de Biologie. În februarie 1957 a fost ales director al acestui institut, o funcție care a întreținut-o până în 1961. În anul 1961, odată cu inaugurarea Academiei de Științe a RSS Moldovenești, Institutul de Biologie a fost divizat în două institute, dintre care unul a devenit Institutul de Zoologie. Drept organizator și director al Institutului de Zoologie de la fondarea până în anul 1972 a fost numit Mihail Iaroșenco.[1] Tot în 1961, pe data de 1 august, a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Din 1972 până în 1982 a lucrat pe lângă profesurii sale ca consultant științific acolo. În anul 1982 a fost pensionat.[2]

Universitatea de Stat din Moldova

Ca profesor universitar la facultatea de zoologie a Universității de Stat din Moldova a promovat printre alții pe ulteriorii renumiții biologi moldoveni Ion Ilie Dediu[3] și Mina Nicolae Lozanu.

Cimitirul Armenesc

Savantul a fost înmormântat în Cimitirul Armenesc din Chișinău, strada Alexei Mateevici.[4]

Însemnătatea științifică[modificare | modificare sursă]

Principalele cercetări ale savantului, unul dintre fondatorii școlii hidrobiologice din Moldova, s-au concentrat asupra hidrobiologiei și entomologiei apelor dulci. A studiat caracteristicile hidrochimice, hidrobiologice și ihtiologice ale corpurilor de apă din bazinul Nistrului precum cele ale iazurile și rezervoarelor de apă din Moldova.

A determinat echilibrul biotic și a oferit recomandări practice pentru îmbunătățirea productivității peștelui și utilizarea rațională a lacului Cahul. De asemenea, el a stabilit starea și direcția proceselor fizic-chimice și biologice ale uneia dintre principalele surse de aprovizionare cu apă potabilă centralizată în Moldova – rezervorul de apă Dubăsari, determinând gradul de poluare al acestuia, dinamica dezvoltării complexelor floristice și faunistice, și a sugerat măsuri pentru prevenirea poluării și a curățării ulterioare. Mai departe a studiat entomo-fauna Moldovei, biologia și importanța economică a diferitelor specii de insecte și dezvoltarea problemei studierii stării biosferei, protecției și utilizării raționale a resurselor naturale în timpul revoluției științifice și tehnologice. Rezultatele acestor studii le-a prezentat în marea monografie „Natura și umanitatea” din 1978.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Prof. Dr. Volodimir Kubiovici (ed.): „Enciclopedia Ucraineană”, vol. 3,Editura Globus, Lvov etc. 1994