Michel Petrucciani
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Michel Petrucciani | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4][5][6] Orange, Provence-Côte d'Azur-Corse(d), Franța |
Decedat | (36 de ani)[2][3][4][5][6] New York City, New York, SUA[7] |
Înmormântat | Cimitirul Père-Lachaise Grave of Petrucciani[*] |
Părinți | Antoine Petrucciani[*] |
Frați și surori | Louis Petrucciani[*] Philippe Petrucciani[*] |
Cetățenie | Franța |
Ocupație | jazz pianist[*] compozitor artist de înregistrare[*] |
Locul desfășurării activității | Paris[8] California[8] |
Limbi vorbite | limba franceză limba engleză |
Gen muzical | jazz Cool (jazz)[1] |
Instrument(e) | pian[1] |
Case de discuri | Blue Note Disques Dreyfus[*] |
Premii | Ordinului Național de Merit în grad de ofițer[*] () |
Discografie | |
Listă completă | Michel Petrucciani discography[*] |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Michel Petrucciani (n. , Orange, Provence-Côte d'Azur-Corse(d), Franța – d. , New York City, New York, SUA) a fost un pianist și compozitor de jazz francez.
El a trăit suferind de o gravă afecțiune osoasă numită osteogeneză imperfectă, astfel că a avut doar un metru înălțime. Cu toate acestea, și-aa dedicat copilăria studiului pianului. Stilul său a fluctuat între o atmosferă intimă și romantică, proprie stilului Bill Evans, al cărui fervent admirator era, și un altul cu o mare utilizare a ritmului care a combinat subtilitatea, lirismul și puterea unui atac percutant.
Carieră
[modificare | modificare sursă]Provenind dintr-o familie de muzicieni de origine italo-franceză (bunicul lui a fost originar dinNapoli), a studiat pian clasic de copil, iar la vârsta de 12 ani, a debutat, însoțit de tatăl său Tony la chitară, care a fost profesorul lui de pian, și fratele lui Louis la contrabas. Ca urmare a bolilor degenerative, la începutul carierei sale, tatăl și frații săi, ocazional, au trebuit să-l ducă în brațe, deoarece el nu putea să meargă singur. Cu toate acestea, boala lui a adus, de asemenea, anumite avantaje pentru cariera sa, dupa cum spunea chiar el, deoarece handicapul fizic i-a împiedicat distracția oferită de sport și alte activități proprii tineretului.
Deși a studiat pian clasic, marele lui idol muzical a fost întotdeauna Duke Ellington, care a fost sursa lui de inspirație pentru a se dedica, în cele din urmă, jazzului. Ca adult, mâinile lui au ajuns la o dimensiune medie, cu toate acestea, pentru pedale a fost nevoit să folosesască diverse artefacte special făcute pentru el.
A ieșit în evidență de la o vârstă foarte tânără, iar la 17 ani a înregistrat primul său album. În anul următor începe un trio cu Jean-François Jenny-Clark și Aldo Romano, o serie de înregistrări pentru firma franceză OWL. În 1982 s-a mutat în California și a devenit pianist al grupului saxofonistului Charles Lloyd, când acesta se întoarcea pe scenă, după o prelungită vreme de retragere, mulțumită insistenței lui Petrucciani. Deși el a continuat înregistrarea în Franța, șederile lui la New York îi oferă primele lui albume americane, până când, în 1985 începe perioada sa cu firma „Blue Note” cu „Pianism”, o înregistrare în trio cu Palle Danielson și Elliot Zigmund. la 22 februarie 1985, Lloyd a intrat pe scena de la Town Hall din New York cu Petrucciani în brațele lui, și îl așează pe scaunul de la pian, urmând filmarea a O Noapte cu Blue Note. Regizorul filmului, John Charles Jopson, și-a amintit mai târziu în notele de reeditare, că scena l-a mișcat până la lacrimi. În anul următor, cânta la Montreux într-un trio cu Wayne Shorter și Jim Hall, întâlnire care este publicată sub titlul „Power of Three”, una dintre marile lui albume. A cochetat, de asemenea, în lucrări precum „Music”, „Playground”, care l-au apropiat deformule de electric fusion. Ultimul său album pentru Blue Note este un solo tribut lui Duke Ellington, unul dintre compozitorii lui preferați și o influență clară de-a lungul carierei sale. În Statele Unite a cântat, de asemenea, cu diverse figuri de pe scena jazz-ului local, inclusiv legendarul Dizzy Gillespie și saxofonistul Lee Konitz, printre alții.
În 1994 înregistrează pentru o companie franceză, Dreyfus, „Marvellous”, într-un trio completat de Dave Holland și Tony Williams, și în mod surprinzător adăguând un cvartet de coarde. Personalitatea lui pregnantă l-a făcut să prefere formații mici, iar în ultimii ani una dintre cele mai fructuoase trupe a fost duetul cu organistul Eddy Louiss, cuprins în cele două volume din „Conference de Presse”. Cea mai mare virtute a lui, ca pianist de jazz a fost solo-ul. Dublu CD-ul preluat din spectacolele lui de la Paris „Au Teathre Des Champs-Elysees” este considerat a fi apogeul carierei sale înregistrate. În 1997 a format un grup mai mare, un sextet în care sunt integrați italienii Stefano Di Battista și Flavio Boltro, cu care a înregistrat „Both Worlds”.
S-a căsătorit cu pianista clasică italiană Gilda Buttà (1959-), dar s-au despărțit trei luni mai târziu.[9] A avut mai multe relații. Cu canadiana Marie-Laure Roperch, care avea deja un fiu, pe nume Rachid Roperch (pe care Petrucciani îl considera a fi fiul său vitreg) a avut un fiu, Alexandru, care a moștenit boala lui Petrucciani.[10]
A murit la 6 ianuarie 1999, la 36 de ani, din cauza unei afecțiuni pulmonare produse de boala osoasă. Odihnește în cimitirul Père-Lachaise (Paris), lângă mormântul lui Chopin. Din iulie 2003, la Paris există o piață cu numele Michel Petrucciani.
Stil
[modificare | modificare sursă]Modul de a cânta al lui Petrucciani a fost caracterizat de un puternic ritm și o excepțională independență poliritmică a mâinilor. Având în vedere gustul lui pentru ritm, i-a plăcut foarte mult muzica braziliană și jazz-ul influențat de ea, care au fost mereu prezente în albumele lui.
Discografie
[modificare | modificare sursă]Albume de studio
[modificare | modificare sursă]- Flash (1980)
- Flash
- In your own sweet way
- English blues
- Here's that rainy day
- Giant steps
- Ballade
- Vaucluse blues
- Hommage à Enelram Atsenig
- Days of wine and roses
- Christmas dreams
- Juste un moment
- Gattito
- Cherokee
- Estate (1982)
- Pasolini
- Very early
- Estate
- Maybe yes
- I just say hello
- Tone poem
- Samba des prophètes
- I hear a rhapsody
- To Erlinda
- Round about midnight
- Lover man
- Ode
- Lovelee
- Oracle’s destiny (1982)
- Oracle’s destiny
- Big sur-big on
- Amalgame
- It's what I am doing when I miss you
- Mike Pee
- 100 hearts (1983)
- Turn around
- Three forgotten magic words
- Silence
- St
- Pot pourri
- 100 hearts
- Note’n notes (solo, 1984)
- The round boy's dance
- Prelude to a kiss
- Eugenia
- My funny Valentine
- Darn that dream (1985)
- Just friends
- You don't know what love is
- Corcovado
- Lover man
- Darn that dream
- Straight no chaser
- Cold blues (1985)
- Beautiful but why
- Autumn leaves
- Something like this
- There will never be another you
- I just say hello
- Cold blues
- Pianism (1985)
- The prayer
- Our tune
- Face's face
- Night and day
- Here's that rainy day
- Regina
- Michel plays Petrucciani (1987)
- She did it again
- One for us
- Sahara
- 13th
- Mr K.
- One night at Ken and Jessica's
- It's a dance
- La Champagne
- Brazillian suite
- Music (1989)
- Looking up
- Memories of Paris
- My bebop tune
- Brazilian suite no. 1
- Bite
- Lullaby
- O nana oye
- Play me
- Happy birthday mr
- Thinking of Wayne
- Santa Barbara
- Afro blues
- Round about midnight
- Menphis green
- Mike Pee
- Bumpin' on the sunset
- Playground (1991)
- September second
- Home
- P'tit Louis
- Miles davis' licks
- Rachid
- Brazilian suite #3
- Play school
- Contradictions
- Laws of physics
- Piango, pay the man
- Like that
- Promenade with Duke (solo) (1993)
- Caravan
- Lush life
- Take the A train
- African flower
- In a sentimental mood
- Hidden joy
- One night in the hotel
- Satin doll
- C-jam blues
- Marvellous (1994)
- Manhattan
- Charlie brown
- Even mice dance
- Why
- Hidden joy
- Shooting stars
- You are my waltz
- Dumb breaks
- 92's last
- Bésame mucho
- Flamingo (1995, alături de Stéphane Grappelli, publicat în 1996)
- These foolish things
- Little peace in C for U
- Flamingo
- Sweet Georgia Brown
- I can't get started
- I got rhythm
- I love New York in june
- Misty
- I remember April
- Lover man
- There will never be another you
- Valse du passé
- Both worlds (1997)
- 35 seconds of music and more
- Brazilian like
- Training
- Colors
- Petite Louise
- Chloé meets Gershwin
- Chimes
- Guadeloupe
- On top of the roof
- My bebop tune, prise 1
- My bepop tune, prise 2
- My bepop tune, prise 3
- Conversation with Michel, 1ère partie
- For all time's sake
- Contradictions
- Theme for Ernie
- You must believe in spring
- Conversation with Michel, 2ème partie
- My bepop tune, prise 4
Discurile live
[modificare | modificare sursă]- Live at the Village Vanguard (1984)
- Nardis
- Oleo
- Big sur, big on
- To Erlinda
- Say it again and again
- Trouble
- Three forgotten magic words
- Round about midnight
- Power of three (1986)
- Limbo
- Careful
- Morning blues
- Waltz new
- Beautiful love
- In a sentimental mood
- Bimini
- Black magic
- Miles Davis licks
- Contradictions
- Bite
- Rachid
- Looking up
- Thank you note
- Estate
- Conférence de presse (alături de Eddy Louiss) (1994)
- Les grelots
- Jean-Philippe Herbien
- All the things you are
- I wrote you a song
- So what
- These foolish things
- Amesha
- Simply bop
- [Autumn leaves] http://en.wikipedia.org/wiki/Autumn_Leaves_(song)
- Hub art
- Caravan
- Naissance
- Rachid
- Caraïbes
- Au p'tit jour
- Summertime
- Au théâtre des Champs-Elysées (1995, înregistrat în 1994)
- CD 1
- Medley of my favourite songs
- Night sun in Blois
- Radio dial - These foolish things
- CD 2
- I mean you - Round about midnight
- Even nice dance - Caravan
- Love letter
- Bésame mucho
- CD 1
- Looking up
- Bésame mucho
- Rachid
- Chloé meets Gershwin
- Home
- Brazilian like
- Little piece in C for U
- Romantic but not blue
- Trilogy in Blois
- Caravan
- She did it again - Take the A train
- Concerts inédits (1999, înregistrat între anii 1993 și 1994)
- CD 1 (solo)
- [Autumn leaves]http://en.wikipedia.org/wiki/Autumn_Leaves_(song)
- In a sentimental mood
- Take the A train
- Bésame mucho
- Hidden joy
- Caravan
- Around midnight
- CD 2 (duo)
- All the things you are
- I can't get started
- Oleo
- All blues
- Beautiful love
- Someday my prince will come
- Billie's bounce
- Blues in the closet
- My funny Valentine
- CD 3 (trio)
- Manhattan
- Charlie Brown
- On Green Dolphin Street
- Les grelots
- All the things you are
- Why?
- Tutu
- Dumb breaks
- CD 1 (solo)
- Training
- September second
- Home
- Little peace in C for U
- Love letter
- Cantabile
- Colors
- So what
- Take The `A' Train -Bonus-
- Summertime
- Sometime ago
- All the things you are
- My funny Valentine
- Nuages
- Nardis
- Michel's blues
- Someday my prince will come
- Billie's bounce
- Satin doll
- Tutu
- The king is gone
- Looking up
- Piano solo - The complete live in Germany (2007, înregistrat în 1997)
- CD 1
- Colors
- Training
- Hidden joy
- Les grelots
- Guadeloupe
- Love letter
- Little peace in C for U
- Michel Petrucciani speech
- J'aurais tellement voulu
- Rachid
- Chloé meets Gershwin
- Home
- Brazilian like
- CD 2
- Romantic but not blue
- Trilogy in Blois (Morning Sun in Blois / Noon Sun in Blois / Night Sun in Blois)
- Caravan
- Looking up
- Bésame mucho
- She did it again
- Take the A train
- CD 1
DVD
[modificare | modificare sursă]- Power Of Three (20th Montreux Jazz Festival: Live 1986)
Michel Petrucciani (p), Jim Hall (g), Wayne Shorter (ss 6, ts 5&7)
- Beautiful Love
- In A Sentimental Mood
- Careful
- Waltz New
- Limbo
- Morning Blues
- Bimini
- Non Stop Travels With Michel Petrucciani / The Michel Petrucciani Trio in Concert
- Non Stop Travels With Michel Petrucciani: Documental: Bimini / Brazilian Suite / You Are My Waltz / Waltz New / She Did it Again / Take The A Train / Caravan / Piango, Pay The Man / My bebop tune / Charlie Brown / Flamingo / Little Peace in C for U / Lullaby / Looking Up
- Michel Petrucciani Trio - Live In Concert -Stuttgart-: Michel Petrucciani (p), Anthony Jackson (b), Steve Gadd (d): Little Peace in C for U / Brazilian Like / Chloe Meets Gershwin / September Second / So What / Guadaloupe / Take the A Train / Cantabile
Unele discuri la care a participat
[modificare | modificare sursă]- The Manhattan Project (1989)
- Louis Petrucciani (fratele lui, contrabasist): The librarian (1990)
- Rachelle Ferrel: Somethin’ else (1990)
- Michel Grailler: Dream drops (1991, înregistrat în 1981)
- Joe Lovano: From the soul (1992, înregistrat în 1991)
- Charles Lloyd: A night in Copenhague (1996, înregistrat în 1983)
- Steve Grossman & Michel Petrucciani: Quartet (1999, înregistrat în 1998)
- Philippe Petrucciani (fratele lui, guitarist de jazz): The First (1991)
- Marcus Miller (b), Michel Petrucciani (p), Kenny Garrett (s), Biréli Lagréne (g), Lenny White (d): Dreyfus Night In Paris (7 de julio de 1994)
- Patrick Rondat: On the edge (1999)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Montreux Jazz Festival Database[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor); - ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Michel Petrucciani, Filmportal.de, accesat în
- ^ a b Michel Petrucciani, Encyclopaedia Metallum, accesat în
- ^ a b Michel Petrucciani, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b „Michel Petrucciani”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Michel Petrucciani”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b „Michel Petrucciani”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Del Giudice, Alberto: «Michel Petrucciani, un documentario e un concerto per celebrarlo»[nefuncțională], GQ, 16 iunie 2011. Accesat la 13 decembrie 2013.
- ^ Michel Petrucciani, biography» Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la 13 decembrie 2013.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Michel-Petrucciani.de (în memoria lui Michel Petrucciani).
- Vidas Contadas la RNE.