Meșteșug

Un meșteșug sau o meserie este un hobby sau o ocupație care necesită anumite abilități și cunoștințe de muncă calificată.

Într-un sens istoric, în special în Evul Mediu și mai devreme, termenul este de obicei aplicat persoanelor ocupate cu producția la scară mică de bunuri sau cu întreținerea acestora. Aptitudinile lor necesitau un stagiu de ucenicie. Când un ucenic își termina ucenicia, devenea o calfă în căutarea unui loc unde să-și înființeze propriul atelier și să-și câștige existența. După ce își înființase propriul atelier, se putea numi meșter (maestru în meșteșugul său). Meșteșugurile mai specializate, cu produse de mare valoare, au avut tendința de a se concentra în centrele urbane, iar practicanții lor au format bresle meșteșugărești. Meșteșugarii aveau un statut mai înalt decât săracii necalificați din oraș. Abilitățile necesare ocupației lor și necesitatea de a fi implicați permanent în schimbul de bunuri necesitau adesea un nivel mai ridicat de educație, iar meșteșugarii se aflau de obicei într-o poziție mai privilegiată decât țărănimea în ierarhia socială. Gospodăriile meșteșugarilor nu erau la fel de autosuficiente ca cele ale persoanelor angajate în munci agricole și, prin urmare, trebuiau să se bazeze pe schimbul de bunuri. Unele meșteșuguri, în special în domenii precum olăritul, prelucrarea lemnului și diferite etape ale producției textile, puteau fi practicate cu jumătate de normă de către cei care lucrau și în agricultură și adesea făceau parte din viața satului.^[1]^[2]^[3]

După revoluția industrială, producția în masă de bunuri a limitat meșteșugurile la segmente de piață în care modurile de funcționare ale industriei de fabricație sau bunurile sale nu satisfac preferințele potențialilor cumpărători. Ca urmare a acestor schimbări, meșteșugarii din ziua de azi utilizează din ce în ce mai mult componente sau materiale semifabricate și le adaptează cerințelor sau cerințelor clienților lor.^[4]^[5]

Galerie

Măcelari.
Atelier de lutier.
Lutier.
Frizer.
Olar japonez (1914)
Prelucrarea lemnului.
Demonstrație a unui fierar
Fierar din Agra, India.
Lăcătuș.

Note

↑ „Guild | Trade Associations & Their Role in Medieval Europe | Britannica”. www.britannica.com (în engleză). Accesat în 10 iunie 2025.
↑ Rosner, Daniela (2018), Critical fabulations: reworking the methods and margins of design, Design thinking, design theory, The MIT Press, ISBN 978-0-262-03789-1 |access-date= necesită |url= (ajutor)
↑ Ingold, Tim, ed. (8 aprilie 2016), Redrawing Anthropology, Routledge, ISBN 978-1-317-06979-9, accesat în 27 februarie 2026
↑ Marchand, Trevor H.J. (2010), „Embodied cognition and communication: studies with British fine woodworkers”, Journal of the Royal Anthropological Institute (în engleză), 16 (s1), doi:10.1111/j.1467-9655.2010.01612.x, ISSN 1359-0987, accesat în 27 februarie 2026
↑ Callan, Hilary, ed. (2018), The international encyclopedia of anthropology, John Wiley & Sons, Ltd, ISBN 978-1-118-92439-6 |access-date= necesită |url= (ajutor)

Vezi și

Materiale media legate de meșteșug la Wikimedia Commons
Artizan
Artizanat
Breaslă
Calfă
Meșter
Otium
Profesie
Ucenicie
Vocație

[1] „Guild | Trade Associations & Their Role in Medieval Europe | Britannica”. www.britannica.com (în engleză). Accesat în 10 iunie 2025.

[2] Rosner, Daniela (2018), Critical fabulations: reworking the methods and margins of design, Design thinking, design theory, The MIT Press, ISBN 978-0-262-03789-1 |access-date= necesită |url= (ajutor)

[3] Ingold, Tim, ed. (8 aprilie 2016), Redrawing Anthropology, Routledge, ISBN 978-1-317-06979-9, accesat în 27 februarie 2026

[4] Marchand, Trevor H.J. (2010), „Embodied cognition and communication: studies with British fine woodworkers”, Journal of the Royal Anthropological Institute (în engleză), 16 (s1), doi:10.1111/j.1467-9655.2010.01612.x, ISSN 1359-0987, accesat în 27 februarie 2026

[5] Callan, Hilary, ed. (2018), The international encyclopedia of anthropology, John Wiley & Sons, Ltd, ISBN 978-1-118-92439-6 |access-date= necesită |url= (ajutor)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]