Max Goldstein
 | Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în iunie 2014 |
| Max Goldstein | |
 Anarhistul Max Goldstein | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Max Goldstein |
| Născut | 1898 Bârlad, România |
| Decedat | 1924, (26 de ani) închisoarea Doftana, România |
| Cauza decesului | pneumonie  |
| Cetățenie |  România |
| Etnie | evreiască |
| Ocupație | politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Partid politic | Partidul Comunist din România |
| Cunoscut pentru | Atacul terorist cu o bombă artizanală plasată în Senatul României în 8 decembrie 1920, soldat cu decesul ministrului Dimitrie Greceanu și a senatorilor Demetriu Radu și Spirea Gheorghiu |
| Profesie | anarhist comunist |
Modifică date / text  | |
Max Goldstein (n. 1898, Bârlad, Tutova, România – d. 1924, Telega, Prahova, România) a fost un militant comunist și anarhist român de origine evreiască[1], care a comis acte de terorism în numele ideologiei stângii radicale.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Născut la Bârlad, el s-a mutat mai apoi la București, unde a devenit simpatizant al comunismului.[când?] Condamnat la 10 ani de închisoare, el a reușit să evadeze și să se refugieze la Odessa (atunci parte a Rusiei Imperiale), de unde s-a întors cu bani și instrucțiuni noi.[necesită citare] Își pierde o mână, probabil în timpul unor experimente cu explozivi. Și-a pus ca proteză un cârlig. Polițiștii îi ziceau lui Goldstein „omul cu cârlig”.
În noiembrie 1920, Goldstein încearcă să-l asasineze pe Constantin Argetoianu, ministru al afacerilor interne, cel mai înverșunat politician anticomunist din acea perioadă. Tentativa a eșuat, din cauză că bomba plasată sub vagonul ministerial în care se afla Argetoianu a distrus numai jumătatea neocupată de călători.
La 8 decembrie 1920, Goldstein, Saul Osias și Leon Lichtblau, au organizat un alt atac terorist cu bombă, ținta grupării fiind senatorul Octavian Goga.[2] Dispozitivul exploziv artizanal plasat în sala Senatului României i-a ucis pe Ministrul Justiție, Dimitrie Greceanu, decedat la spital, și pe senatorii Demetriu Radu (episcop greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc) și Spirea Gheorghiu (decedat la spital). În urma atentatului au fost și răniți printre care președintele Senatului, Constantin Coandă. [3] Goldstein era șeful unui grup anarhist-terorist format din evrei comuniști (Vezi Totalitarism de Dreapta în România, origini și manifestări 1919-1927, Institutul Național Pentru Studierea Totalitarismului București 1996, pag. 150, și Istoria României în Date de Dinu C. Giurescu Editura Enciclopedică București 2007, pag. 365.)
Se bănuia că grupul lor nu a acționat singur, ci i-a avut drept complici și pe alții, ca Alecu Constantinescu, conducătorul grupului de extremă stângă a Partidului Socialist din România, care în 1921 s-a desprins din acesta și a format Partidul Comunist din România (cu numele provizoriu de Partidul Socialist Comunist).[necesită citare]
Atentatul a dus la condamnarea comuniștilor în Procesul din Dealul Spirii și la interzicerea Partidului Comunist. Conducătorul partidului comunist, Gheorghe Cristescu „Plăpumaru” a respins orice acuzație de conspirație, iar implicarea partidului este încă nedemonstrată. Directivele Cominternului recomandau acțiuni violente, dar nu e sigură implicarea acestuia în atentat. În mărturia sa de la proces, Cristescu a susținut că acțiunile lui Goldstein erau mai degrabă inspirate de anarhism.[necesită citare]
În octombrie 1921, Goldstein a fost arestat în timp ce încerca să intre clandestin în România venind de la Ruse (Bulgaria). La 28 iunie 1922 Max Goldstein a fost condamnat la muncă forțată pe viață pentru aruncarea bombei la senat și pentru uciderea a două persoane și rănirea altora. Ceilalți inculpați au fost condamnați la pedepse între o lună și 10 ani de muncă forțată. Sentințele au fost pronunțate după 125 de ședințe.
Sfârșitul vieții[modificare | modificare sursă]
- Max Goldstein a murit în 1924 de pneumonie în închisoarea Doftana.[4]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „...Max Goldstein, un funcționar născut în Bârlad, într-o numeroasă familie de comercianți evrei.” - Ziua Arhivat în , la Wayback Machine. - accesat la 17.12.08
- ^ Povestea singurului atentat cu bombă din Senatul României. Trei persoane și-au pierdut viața, iar alte trei au fost rănite, 12 august 2016, Dănuț Zuzeac, Adevărul, accesat la 12 august 2016
- ^ Vezi imagini la București-Strict secret, Episodul 5: Bomba din Senat
- ^ Povestea „monstrului cu cârlig“. Primul terorist român care a montat o bombă cu ceas în spatele unei perdele dintr-o cameră a Senatului, 31 mai 2015, Sabina Ghiorghe, Adevărul, accesat la 12 august 2016
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Atentatul de la Senatul Romaniei, o piesa in dosarul comunistilor Arhivat în , la Wayback Machine., 20 octombrie 2004, Jurnalul Național
- Omul cu carlig: Teroristul care a aruncat in aer Senatul Romaniei - Documentar, 9 decembrie 2011, Laurentiu Dologa, Ziare.com
- Stelian Tănase, Teroare în București
- Stelian Lambru, Din istoria terorismului în România - Max Goldstein[nefuncțională], Radio România Internațional, 15 februarie 2010
- Stelian Tănase, „Procesul din Dealul Spirii” Arhivat în , la Wayback Machine., Magazin Istoric. Octombrie 2003.
- New York Times, 29 June 1922.
- L'Humanité, 29 Juin 1922, Le Temps, 29 Juin 1922.