Max Blecher

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Max L. Blecher
Date personale
Născut 8 septembrie 1909
Botoșani, județul Botosani
Decedat 31 mai 1938
Roman
Naționalitate evreu și român
Cetățenie România
Ocupație prozator, romancier
Limbi limba română[1]
Activitatea literară
Operă de debut „Corp transparent”
Opere semnificative „Întâmplări în irealitatea imediată”

Max L. Blecher[2][3] (n. 8 septembrie 1909, Botoșani - d. 31 mai 1938, Roman) a fost un romancier român de origine evreiască. Și-a semnat toate cărțile M. Blecher. În schimb, corespondența privată o semna Max L. sau Marcel.[4]

Tatăl său, Lazăr Blecher, proprietarul unei fabrici de sticlă, era destul de înstărit. Prozator și poet cu o sensibilitate maladivă, Max Blecher face parte din aceeași generație literară cu Mircea Eliade sau Anton Holban, scriitori care aduc în spațiul literaturii române un spirit confesiv fără false pudori, remarcabil grație coordonatei unei lucidități dilatate de veritabilă febră existențialistă. Din acest motiv, Max Blecher este considerat de critica literară drept principalul reprezentant al literaturii autenticității.

Își întrerupe cursurile la Facultatea de medicină din Paris imediat după declanșarea bolii sale: Max Blecher suferea de o boală pe atunci incurabilă, morbul lui Pott, tuberculoză la coloana vertebrală. A fost internat în câteva sanatorii, întâi la Berck-sur-mer, în Franța, apoi la Leysin, în Elveția. Apoi a fost internat în sanatoriul de la Techirghiol. Operele sale sunt în foarte mare măsură autobiografice. Suferințele sale atroce l-au impresionat profund pe Mihail Sebastian, care a făcut din Max Blecher un personaj foarte important al Jurnalului său.

Poetul[modificare | modificare sursă]

O primă și ultimă plachetă de versuri, intitulată Corp transparent (1934) îi apare cu ajutorul prietenului său Geo Bogza, versurile fiind uneori suprarealiste, dar mai adesea destul de convenționale ca tehnică. Geo Bogza l-a ajutat de altfel să-și tipărească și cele trei romane și cu el avea să poarte o corespondență asiduă.

Romancierul[modificare | modificare sursă]

Romanul său de debut, Întâmplări din irealitatea imediată este o evadare din viața de zi cu zi a tânărului cu o sensibilitate excesivă, „țintuit la pat” de o boală cumplită. Inimi cicatrizate, roman în care descoperim începutul bolii sale (morbul lui Pott la coloana vertebrală), care-l va doborî mult prea timpuriu. Ultimul său volum, tipărit postum de amicul său Sașa Pană, Vizuina luminată, un "jurnal de sanatoriu", închid trăirile sale. Tânărul critic Eugen Ionescu a făcut pentru prima oară o apropiere între scrisul său și cel al lui Franz Kafka. Corpul lui avea, într-adevăr, „să se frângă... ca un copac rupt, ca o păpușă de cârpă.”

Paul Cernat[5] menționează „experiențele avangardiste și romanele poematice, atipice” ale lui Blecher.

Caracterizări[modificare | modificare sursă]

  • M. Blecher a fost "...un scriitor unic... un remarcabil stilist... și prin simțul de umor prin care autorul încearcă să depășească latura tragică a existenței sale" (Camil Baltazar).[6]
  • "Blecher nu este un înstrăinat de evreism, ci, dimpotrivă, nu numai colaborările sale... dovedesc... o vibrantă și autentică personalitate iudaică..." (Ury Benador).[6]

Opere[modificare | modificare sursă]

  • Corp transparent, 1934
  • Întâmplări în irealitatea imediată, Editura Vremea, București, 1936, tirajul de lux are 26 de exemplare
  • Inimi cicatrizate, 1937
  • Vizuina luminată, Cartea Românească, București, 1971 (ediție și note de Sașa Pană)
  • M. Blecher, mai puțin cunoscut: corespondența și receptare critică, ediție întocmită de Madalina Lascu ; prefață de Ion Pop; Hasefer, București, 2000

Monografiii despre Max Blecher[modificare | modificare sursă]

  • Pillat, Dinu, M. Blecher în Mozaic istorico- literar Secolul XX, București, Editura pentru literatură, 1969
  • Ion Negoițescu, M. Blecher sau „bizara aventură de a fi om” în Engrame, București, Editura Albatros, 1975
  • Silvian Iosifescu, Reverberatii: Sainte-Beuve, Ion Ghica, Gh. Braescu, Giovanni Papini, M. Blecher, Camil Petrescu, Jules Verne, Thornton Wilde, Editura Eminescu, București, 1981
  • Alina Pamfil, M. Blecher: Poetica alveolarului în Spațialitate și temporalitate.Eseuri despre romanul românesc interbelic, Editura Dacopres, Cluj-Napoca, 1993
  • Radu G. Țeposu, În căutarea identității pierdute prefața la volumul Max Blecher, Opere complete
  • Radu G. Țeposu, Suferințele tînărului Blecher, București, Editura Minerva, 1996
  • Nicolae Manolescu, Prin niște locuri rele în tratatul critic despre romanul românesc Arca lui Noe, București, Editura Gramar, 1998
  • Iulian Băicuș, Max Blecher. Un arlechin pe marginea Neantului, Editura Universității din București, 2000
  • Sergiu Ailenei, Introducere în opera lui M. Blecher, Iași, Editura Alfa, 2003
  • Gheorghe Glodeanu, Max Blecher și noua estetică a romanului românesc interbelic, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2005
  • Rodica Grigore, Retorica măștilor în proza interbelică românească : (Mateiu I. Caragiale, Urmuz, Max Blecher, George Mihail Zamfirescu, G. Calinescu), Cluj-Napoca, Casa Cartii de Stiinta, 2005
  • Rozalia Colciar, Timpul discursului la Max Blecher, Cluj-Napoca, Casa Cartii de Stiinta, 2007
  • Ada-Cătălina Bravescu, Cel mai problematic si mai spectaculos caz de receptare al literaturii române: M. Blecher, studiu de receptare; Universitatea București, Școala doctorală de Filologie, 2008
  • Florin Corneliu Popovici, Max Blecher și retorica autenticității, București, Institutul de Istorie și Teorie Literară "G. Călinescu", 2009
  • Ioana-Daniela Trif, Univers epic și univers interior în opera lui Max Blecher, Alba Iulia, Universitatea "1 Decembrie 1918", 2010
  • Ada Bravescu, M. Blecher - un caz de receptare problematic si spectaculos, Bucuresti, Editura Tracus Arte, 2011
  • Doris Mironescu, Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Iași, Editura Timpul, 2011
  • Mihaela Luiza Dobre, Vocația spațiului în irealitatea lui Max Blecher, Curtea de Argeș, 2011
  • Mihai Ignat, Șase prozatori în căutarea unui cititor: (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, George Călinescu, Mircea Eliade, Max Blecher), Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2012
  • Carmen Ion, Lumile lui Max Blecher (teza de doctorat), Oradea, 2013
  • Gabriela Glăvan, M. Blecher - maestrul și umbra. O paradigmă în devenire în Viraj în ireal. Modernități particulare în literatura română interbelică, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2014
  • Gabriela Glăvan, Mapping the Unreal. Max Blecher in the Shadow of the Avant-garde în Arcadia, vol. 49, no.1/2014
  • Anca Chiorean, Patru dimensiuni reale în irealitatea imediată. Eseu despre stratigrafia imaginarului blecherian, Cluj-Napoca, Editura Avalon, 2015
  • Georgeta Loredana Voicilă, Estetica înstrăinării: Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, Constantin Fântâneru, Max Blecher (teză de doctorat), București, Universitatea din București. Facultatea de Litere, 2015

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Aventures dans l’irréalité immédiate, 1973, trad. Mariana Șora.
  • Acontecimientos de la irrealidad inmediata - La guarida iluminada (Diario de sanatorio), 2006, trad. Joaquin Garrigos.
  • Cuerpo transparente, 2008, trad. Joaquin Garrigos.
  • Corazones cicatrizados, 2009, trad. Joaquin Garrigos.
  • Corpo transparente/Corp transparent, trad. Fernando Klabin, (n.t.) Revista Literária em Tradução, nº 1 (set/2010), Fpolis/Brasil, ISSN 2177-5141.
  • Coeurs cicatrisés, 2014, trad. Gabrielle Danoux.
  • La tanière éclairée, 1989, trad. Georgeta Horodinca și Hélène Fleury.
  • Aventures dans l’irréalité immédiate, suivi de Cœurs cicatrisés, 2015, trad. Elena Guritanu.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Max Blecher", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb12176336b, accesat la 10 octombrie 2015  Missing or empty |title= (ajutor)
  2. ^ Belletristik: Der kalte Kontinent | ZEIT ONLINE
  3. ^ cf. [1] s-ar fi numit Marcel Blecher
  4. ^ http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=8592
  5. ^ Paul Cernat, Modernismul retro în romanul interbelic românesc, Editura Art, 2009, p. 11
  6. ^ a b http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_10.html#i10

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Articole biografice

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Max Blecher