Masă joviană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

În astronomie, masa joviană (MJ, MJup sau M) este o unitate de masă folosită în mod curent pentru a exprima masa obiectelor substelare, îndeosebi a exoplanetelor, gigantelor gazoase și a piticelor cenușii. Ea reprezintă masa planetei Jupiter, care este egală cu 1,8.986×1027 kg[1], adică 317,83 mase terestre (MT) sau 0,0009546 mase solare (M).

Masă joviană nominală[modificare | modificare sursă]

În 2015, cea de-a XXIX-a Adunare Generală a Uniunii Astronomice Internaționale[2] a definit « masa joviană nominală », o valoare care trebuie să rămână constantă oricare ar fi îmbunătățirile ulterioare ale preciziei măsurătorilor lui MJ. Această valoare, notată cu , este în fapt definită ca produsul său prin constanta gravitațională G :

= 1,266,865,3×1017 m3⋅s-2

Rațiunea acestei alegeri ține de relativ slaba precizie a măsurării lui G, în comparație cu aceea a produselor de tipul GM, unde M desemnează masa unui corp ceresc oarecare. Pentru a exprima masa M a unui corp celesc, în termeni de mase joviene nominale, se divide valoarea lui GM prin aceea a .

Limita planetă-stea[modificare | modificare sursă]

În mod convențional, limita dintre o planetă gigantă gazoasă și o stea pitică cenușie este fixată în jurul valorii de 13  M J, care corespunde masei minime care permite fuziunea deuteriului în centrul astrului.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en NASA National Space Science Data Center « Jupiter Fact Sheet ».
  2. ^ en Rezoluțiile celei de-a XXIX-a Adunări Generale a UAI (a se vedea Rezoluția B3: în engleză On recommended nominal conversion constants for selected solar and planetary properties).

Vezi și[modificare | modificare sursă]