Mărtinești, Cluj

Coordonate: 46°39′19″N 23°40′53″E ({{PAGENAME}}) / 46.65528°N 23.68139°E
Mărtinești
— sat —
Biserica ,,Schimbarea la Față”
Mărtinești (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj
Comună	Tureni

Atestare	1332^[1]

Suprafață
- Total	4,7 km²
Altitudine	539 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	413 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407563
Prefix telefonic	+40 x64^[2]

Prezență online


Localizarea satului pe harta județului Cluj Localizarea satului pe harta județului Cluj
Modifică date / text

Mărtinești (în trecut Sânmartinul Deșert sau Pusta-Sânmartin; în maghiară Pusztaszentmárton) este un sat în comuna Tureni din județul Cluj, Transilvania, România. Se află la o distanță rutieră de 20 km față de municipiul Cluj-Napoca.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1332 satul Mărtinești apare menționat sub numele de “Sancto Martino”, în 1362 "Pass Zenthmarton", în 1366 "Terra Sancti Martini", în 1502 "Villa Zenthmarthon", în 1587 "Kaposztas Zent Márton", între 1760-1762 "Puszta Szent Márton" iar după 1854, un mare număr de ani, "Pusta San Martin", uneori "Puszta Szent Márton". Această așezare s-a numit o perioadă și "Pusztaszentmarton" (“Sânmărtinul Deșert”).

O serie de documente amintesc de preotul Dezideriu și de alti preoți din Mărtinești, care plăteau anual dijme papale.

Fostul sat Harmos (care în trecut a avut statut de sat, acum fiind înglobat în satul Mărtinești), își avea numele de la cele trei hanuri care existau aici. Se afla între Tureni - Comșești - Mărtinești, "la șosea", pe drumul Turda-Cluj. Despre acest sat se spune că ar fi fost locul unde se opreau, pentru a se ospăta și a-și odihni și adăpa caii, călătorii aflați la drum lung.

În 1658 localitatea (cu locuitori majoritar maghiari, de credință unitariană) a fost devastată și depopulată, la o mare invazie a turcilor și tătarilor. Ulterior a fost repopulată cu români.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095), localitatea apare sub numele de „Sz. Marton”.

Monumente[modificare | modificare sursă]

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj^[3], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

Tumulii^[4] preistorici, plasați extravilan (cod LMI CJ-I-s-B-07101).
Situl arheologic din punctul “Dealul Bisericii” (cod LMI CJ-I-s-B-07102).

Demografie[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:

Recensământul^[5]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	202	188		2	12	0
1880	175	170	1			4
1890	228	215				13
1900	226	226				0
1910	256	240				16
1920	273	273				0
1930	367	346			21	0
1941	466	418				48
1956	477	?	?	?	?	?
1966	497	489	8			0
1977	563	503	45		15	0
1992	371	295	34		42	0

Personalități[modificare | modificare sursă]

Augustin Presecan, arhitect și urbanist român.

Note[modificare | modificare sursă]

^ Gergely, p. 32
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 mai 2018. Accesat în 14 februarie 2019.
^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Gergely, Eugen, Tureni: studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-336-0
Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.