Marta Rădulescu
| Marta Rădulescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Pitești, România |
| Decedată | 1959 (46 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | poet, romancier, jurnalist |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Partid politic | Mișcarea Legionară |
| Studii | Liceul Regina Maria din Cluj |
Modifică date / text  | |
Marta D. Rădulescu (n. , Pitești, România – d. 1959) a fost o poetă, jurnalistă și romancieră română, cunoscută pentru lucrările ei autoficționale.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Marta Rădulescu s-a născut la Pitești.[1] Tatăl ei, Dan Rădulescu, a fost chimist și apoi profesor la Universitatea din Cluj.[2] Sub pseudonimul Justus, el a scris și opere literare. Marta Rădulescu a absolvit învățământul secundar la Liceul Regina Maria din Cluj.[2]
Activitate[modificare | modificare sursă]
Prima ei lucrarea publicată, Vorbind cu luna, a apărut în 1929.[1] Prima ei carte, o colecție de schițe denumită Clasa VII A a fost publicată în 1931; tot atunci a apărut și Mărgele de măceș - povestiri și versete de sărbătoare pe care criticii le-au considerat mediocre. Din mai multe scrieri pe care le-a publicat, Clasa VII A a fost cel mai bine vândută, trecând prin trei ediții succesive la Adevărul din București.[1] Potrivit prozatorului Pavel Dan, nu a fost „o carte bună”, ci „promițătoare”.[3] Povestirile au fost, de asemenea, în centrul unui scandal care o implica atât pe scriitoare, cât și pe tatăl ei. Unii au descoperit că lucrarea este un act dezastruos de răzbunare, întrucât satiriza oameni care trăiau la vremea respectivă, folosindu-le numele reale. Răspunzând acestor afirmații în Societatea de mâine, Ion Clopoțel a susținut că Clasa a VII-a era mai degrabă un apel pentru „îmbunătățire”, un protest împotriva lipsei naturii a unor cursuri predate și împotriva unor atitudini dezangajate deliberate.[2]
Marta Rădulescu a fost adeptă a Mișcării legionare, fiind una dintre principalii propagatori ai conspirațiilor antisemite.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Mariana Vartic, „Rădulescu Marta D.”, în Aurel Sasu (coord.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II, p. 461.
- ^ a b c Dragoș Sdrobiș, „Stânga și dreapta la Universitatea din Cluj în anii 1930. Cazul profesorului Dan Rădulescu de la Facultatea de Științe”, în Apostrof, nr. 7 (302), 2015.
- ^ Pavel Dan, „Cărți. Marta D. Rădulescu, Sunt studentă”, în Abecedar, nr. 49–52/1934, pp. 15–16.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Vartic, Mariana, „Rădulescu Marta D., în Aurel Sasu (coord.), Dicționarul biografic al literaturii române”, vol. II, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, p. 461. ISBN: 973-697-758-7
- Sdrobiș, Dragoș, „Stânga și dreapta la Universitatea din Cluj în anii 1930. Cazul profesorului Dan Rădulescu de la Facultatea de Științe”, în Apostrof, nr. 7 (302), 2015
- Clopoțel, Ion, „Discuții și recensii. Marta D. Rădulescu, Mărgele de măceș”, în Societatea de Mâine, nr. 4–5/1932
| Control de autoritate |
|  |
|---|