Marie d'Agoult

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Marie d'Agoult
"Marie de Flavigny" de Henri Lehmann (Petit Palais, Paris) (48740090161).jpg
Marie d'Agoult
Date personale
Nume la naștereMarie Catherine Sophie de Flavigny Modificați la Wikidata
Născută[4][5][6][7][8][9][10][11][12] Modificați la Wikidata
Frankfurt pe Main, Sfântul Imperiu Roman[13] Modificați la Wikidata
Decedată (70 de ani)[4][5][6][7][8][9][14][10][11][12] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[15] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Père-Lachaise[16] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuCharles Louis Constant d'Agoult[*][17]
Franz Liszt[17] Modificați la Wikidata
CopiiCosima Wagner[*][17]
Daniel Liszt[*]
Blandine Liszt[*]
Claire d'Agoult[*]
Louise[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
EtnieFrancezi Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
salonnière[*]
istoric
diaristă[*]
poetă
eseistă
compozitoare Modificați la Wikidata
PseudonimDaniel Stern[1][2], J. Duverger[1]  Modificați la Wikidata
Limbilimba franceză[3]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPrix Thérouanne[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Signature of Marie d'Agoult.png

Marie Catherine Sophie, contesă d'Agoult (n. ,[4][5][6][7][8][9][10][11][12] Frankfurt pe Main, Sfântul Imperiu Roman[13] – d. ,[4][5][6][7][8][9][14][10][11][12] Paris, Franța[15]) a fost o scriitoare romantică franceză, cunoscută de asemenea sub pseudonimul Daniel Stern.

Viața[modificare | modificare sursă]

Marie s-a născut în Frankfurt pe Main, Germania, ca Marie Catherine Sophie de Flavigny, fiica lui Alexander Victor François, viconte de Flavigny (1770-1819), un aristocrat francez emigrat, și al soției lui, Maria Elisabeth Bethmann (1772-1847), fiica unui bancher german. Tânăra Marie și-a petrecut primii ani în Germania, apoi și-a completat educația într-o mănăstire franceză după Restaurația Bourbonică.

Ea a intrat într-o căsătorie de conveniență timpurie cu Charles Louis Constant d'Agoult, conte d'Agoult (1790-1875) pe 16 mai 1827, devenind astfel contesa d'Agoult. Au avut două fiice, Louise (1828-1834) și Claire (1830-1912). Ei au divorțat pe 19 august 1835.

Din 1835 până în 1839, ea a trăit cu compozitorul și pianistul virtuoz Franz Liszt, care era cu șase ani mai tânăr și avea în față o carieră promițătoare. A devenit o apropiată a cercului de prieteni al lui Liszt, inclusiv de Frédéric Chopin, care i-a dedicat 12 Études, Op. 25 (setul lui 12 Études, Op. 10 i-a fost dedicat lui Liszt). D'Agoult a avut trei copii cu Liszt; cu toate acestea, ea și Liszt nu s-au căsătorit, păstrându-și concepțiile de viață independente și celelalte diferențe în timp ce Liszt era ocupat cu munca de compoziție și cu efectuarea de turnee în toată Europa.

Portretul Mariei d'Agoult de Théodore Chassériau (Muzeul Luvru)

Familia[modificare | modificare sursă]

Copiii lor au fost:

  • Blandine (1835-1862), care a fost prima soție a viitorului prim-ministru francez Émile Ollivier, dar a murit la vârsta de 26 de ani
  • Cosima (1837-1930), care s-a căsătorit mai întâi cu pianistul și dirijorul Hans von Bülow și apoi cu compozitorul Richard Wagner, și
  • Daniel (1839-1859), care era deja un pianist promițător și un savant talentat, dar a murit de tuberculoză.

În 1876, a murit în Paris, la vârsta de 70 de ani, și a fost îngropată în sectorul 54 al Cimitirului Père Lachaise.

Reprezentări culturale[modificare | modificare sursă]

Ea a fost portretizată de către Geneviève Page în filmul Song Without End (1960), alături de Dirk Bogarde în rolul lui Liszt, de Klara Luciko în filmul Szerelmi álmok – Liszt (1970), de Fiona Lewis în filmul Lisztomania (1975) al lui Ken Russell, alături de Roger Daltrey în rolul lui Liszt, și de Bernadette Peters în filmul Impromptu (1991) al lui James Lapine, care a dramatizat întâlnirile între contele Charles d'Agoult, Liszt (Julian Sands), Chopin (Hugh Grant) și George Sand (Judy Davis).

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Contesa d'Agoult în 1861. Fotografie de Adam-Salomon.

Primele ei povestiri (Hervé, Julien și Valentia) au fost publicate în perioada 1841-1845. Lucrarea sa cea mai cunoscută (scrisă sub pseudonimul Daniel Stern) este Histoire de la révolution de 1848 (care a apărut în 1850-1853, în 3 volume). Printre celelalte lucrări ale contesei d'Agoult se numără romanul Nélida (1846), Lettres Républicaines în Esquisses morales et politiques (1849, articole colectate), Trois journées de la vie de Marie Stuart (1856), Florence et Turin (1862), Histoire des commencements de la république aux Pays-Bas (1872), „O mamă catolică le vorbește copiilor ei” (1906, postum) și Mes souvenirs (1877, postum).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b General catalog of BnF 
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d „Marie d'Agoult”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b c d Marie d'Agoult, SNAC, accesat în  
  7. ^ a b c d Marie d'Agoult, Find a Grave, accesat în  
  8. ^ a b c d Marie de Flavigny comtesse d'Agoult, Babelio, accesat în  
  9. ^ a b c d Marie de Flavigny, countess d'Agoult, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  10. ^ a b c d Marie de Flavigny, Gran Enciclopèdia Catalana 
  11. ^ a b c d Marie D'agoult, GeneaStar[*] 
  12. ^ a b c d Marie de Flavigny, Roglo 
  13. ^ a b „Marie d'Agoult”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  14. ^ a b Sophie de Flavigny d'Agoult, Médias 19 
  15. ^ a b „Marie d'Agoult”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  16. ^ La sculpture dans les cimetières de Paris, 1897[*], p. 117  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  17. ^ a b c Kindred Britain 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Cronin, Vincent. Four Women in Pursuit of an Ideal. London: Collins, 1965; also published as The Romantic Way. Boston: Houghton Mifflin, 1966.
  • Stock-Morton, Phyllis. The life of Marie d'Agoult, alias Daniel Stern. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2000. ISBN: 0-8018-6313-9.

Legături externe[modificare | modificare sursă]