Maria Cotescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Maria Cotescu
Date personale
Născută1896 Modificați la Wikidata
România Modificați la Wikidata
Decedată1980 (84 de ani) Modificați la Wikidata
PărințiDumitru Cotescu Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965–1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitectă Modificați la Wikidata

Maria Cotescu (uneori menționată ca Maria Cottescu sau Marica Cottescu) (n. 1896, România – d. 1980) a fost una dintre primele arhitecte din România, prolifică în perioada interbelică. Este cunoscută pentru proiectarea clădirilor Căilor Ferate Române.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Maria Cotescu s-a născut în 1896, ca fiică a Marei (născută Tufelcică) și a lui Dumitru Cotescu, general în Armata română în timpul Primului Război Mondial.[1] A absolvit Liceul de Arhitectură din București în 1922[2] și în 1924 a fost una din cele șase femei, care au fost primite ca membre în cadrul Societății Arhitecților Români, celelalte fiind Irineu Maria Friedman, Virginia Andreescu Haret, Maria Hogas, Makeda Ioanovici și Ada Zăgănescu.[3] Unele surse indică faptul că a studiat și la Școala Superioară de Arhitectură din București, după ce Henrieta Delavrancea a absolvit-o în perioada 1926-1927.[3][4]

Hotel Cota 1400, Sinaia

A fost prolifică în perioada interbelică, proiectând, printre altele Hotel Cota 1400 din Sinaia, la care a colaborat între 1931 și 1933 cu Ilie Teodorescu[5] dar și clădiri industriale pentru Căile Ferate Române în 1933.[2] Proiectul CFR a durat mai mulți ani și a cuprins atelierele Grivița, clădiri de birouri ale CFR, centrala electrică și clădirea conducerii. Atelierele Grivița s-au numărat printre primele clădiri care au folosit cărămidă roșie, concepute într-un stil modern, devenind un model pentru lucrările arhitecților ce i-au urmat.[2] A colaborat cu Alexandru Tănăsescu la clădirile care au fost construite între 1933[6] și 1940.[7]

Pe lângă lucrările de proiectare și construcție, Cotescu a publicat articole despre teoria arhitecturii,[2] care a apărut în reviste precum Revista Tehnica, Buletinul Societății Politehnice, Arhitectura și Revista Simetria.

Cotescu a murit în România, în 1980.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • 1931-1933, în colaborare cu Ilie Teodorescu, Hotel Cota 1400 din Sinaia.[5]
  • 1933-1940 în colaborare cu Alexandru Tănăsescu, Complexul feroviar CFR, București[6]
  • 1950 cămin studențesc în Câmpulung Moldovenesc[8]

Bibliografie selectivă[modificare | modificare sursă]

  • Cotescu, Maria (). „Arhitectura ca tema a gandirii”. Simetria (2): 17–18. [9]
  • Cotescu, Maria (). „Detaliul”. Simetria (2): 63–64. [9]
  • Antonescu, Petre; Cotescu, Maria; Antonescu, Dinu (). Clădiri: Construcții, proiecte și studii. București: Editura Tehnică. OCLC 895321703. 

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Radulescu, Mihai Sorin (). „Cottestii: familia sotiei lui Mircea Eliade”. București, Romania: Ziarului Financiar. Accesat în . 
  2. ^ a b c d Machedon & Scoffham 1999, p. 286.
  3. ^ a b Niculae, Raluca (). „Gender issues in architectural education: feminine paradigm” (PDF). Review of Applied Socio-Economic Research. Pro Global Science Association. 3 (1): 144–152. ISSN 2247-6172. Accesat în . 
  4. ^ Niculae, Raluca Livia (). „Architecture, a career option for women? Romania case” (PDF). Review of Applied Socio-Economic Research. Pro Global Science Association. 4 (2): 8. ISSN 2247-6172. Accesat în . 
  5. ^ a b Machedon & Scoffham 1999, p. 365.
  6. ^ a b Machedon & Scoffham 1999, p. 285.
  7. ^ „Construcții industriale”. Bucharest, Romania: National Institute for Research and Development in Informatics. Accesat în . 
  8. ^ Trișcu, Aurelian (). „Constructori Și Demolatori”. Memorialul Sighet. Accesat în . 
  9. ^ a b Machedon & Scoffham 1999, p. 353.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]