Sari la conținut

Mare Crisium

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Area centrata su Mare Crisium in formato Si. Vedi anche: https://www.gawh.it/main/selenocromatica/
Mare Crisium

imagine făcută de LRO
Coordonate16°11′N 59°06′E ({{PAGENAME}}) / 16.18°N 59.1°E16.18; 59.1
Diametru556 km[1]

Mare Crisium (latină crisium, „Marea Crizelor”) este o mare lunară situată în bazinul Crisium al Lunii, la nord-est de Mare Tranquillitatis. Mare Crisium este un bazin de vârstă nectariană.[2] S-a format prin inundarea lavei bazaltice care a umplut un crater vechi rezultat în urma unui impact cu un asteroid.[3]

Caracteristici

[modificare | modificare sursă]

Mare Crisium are un diametru de 556 km,[1] și o suprafață de 176.000 km2. Are o podea foarte plată, cu un inel de creste încrețite (dorsa) spre limitele sale exterioare. Acestea sunt Dorsa Tetyaev, Dorsum Oppel, Dorsum Termier și Dorsa Harker.

Denumire

[modificare | modificare sursă]

La fel ca majoritatea celorlalte mări lunare, Mare Crisium a fost denumită de Giovanni Riccioli, al cărui sistem de nomenclatură din 1651 a devenit standardizat.[4]

Până în secolul al XVII-lea, Mare Crisium a avut denumirea de "Marea Caspică", fiind etichetată ca atare de Thomas Harriot, Pierre Gassendi și Michael van Langren. Ewen A. Whitaker speculează că a primit acest nume deoarece ocupă aproximativ aceeași poziție pe fața Lunii ca și Marea Caspică pe Pământ, în raport cu hărțile Europei, Africii de Nord și Orientului Mijlociu.[5] Harta astronomului englez William Gilbert din c.1600 o numește "Brittania", după Marea Britanie.[5]

Observare și exploatare

[modificare | modificare sursă]

Mare Crisium este vizibilă de pe Pământ cu ochiul liber ca o mică pată întunecată pe marginea feței Lunii.

Este locul prăbușirii la 21 iulie 1969 a sondei sovietice Luna 15, în aceeași zi în care doi astronauți ai misiunii Apollo 11 au pășit pe Lună. O mostră de sol din Mare Crisium a fost adusă cu succes pe Pământ la 22 august 1976 de către misiunea lunară sovietică Luna 24.[6]

La 15 ianuarie, Blue Ghost Mission 1 de la Firefly Aerospace, Hakuto-R Mission 2 de la ispace și Quantum Aerospace au fost lansate împreună pe un Falcon 9. [7][8][9]

Landerul lunar al Firefly Aerospace a transportat experimente sponsorizate de NASA și încărcături comerciale ca parte a programului Commercial Lunar Payload Services la Mare Crisium.[10] Aterizarea a fost finalizată cu succes la 2 martie 2025.[11]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „Planetary Names”, Planetarynames.wr.usgs.gov/feature/3671, accesat în  
  2. ^ The geologic history of the Moon. USGS Professional Paper 1348. By Don E. Wilhelms, John F. McCauley, and Newell J. Trask. U.S. Government Printing Office, Washington: 1987. Table 9-3.
  3. ^ „Wrinkle Ridge in Mare Crisium - NASA Science”. science.nasa.gov (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ Ewen A. Whitaker, Mapping and Naming the Moon (Cambridge University Press, 1999), p.61.
  5. ^ a b Ewen A. Whitaker, Mapping and Naming the Moon (Cambridge University Press, 1999), p.7.
  6. ^ NASA reference
  7. ^ „Oregon's Connection to the Moon: Firefly Aerospace's Blue Ghost Mission Blasts Off - Willamette Weekly” (în engleză). . Accesat în . 
  8. ^ „Firefly Aerospace's Blue Ghost Mission 1: Lunar Voyage” (în engleză). . Accesat în . 
  9. ^ „Firefly Aerospace's Blue Ghost Mission 1 Launches to Moon” (în engleză). . Accesat în . 
  10. ^ „NASA Selects Firefly Aerospace for Artemis Commercial Moon Delivery in 2023”. NASA (Press release). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Lunar Lander”. Firefly Aerospace. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mare_Crisium&oldid=16857965