Sari la conținut

Marcu Brociner

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marcu Brociner
Marcu Brociner
Date personale
Născut20 octombrie 1852
Iași, Principatul Moldovei
Decedat12 aprilie 1942, (90 de ani)
Viena, Imperiul German
PărințiIdel Ber Brociner
Frați și suroriIosif Brociner
Mauriciu Brociner
Andrei Brociner
CetățenieAustria Austria
Ocupațiepublicist, scriitor, jurist
Limbi vorbitegermană Modificați la Wikidata
Studiidreptul la Leipzig
filosofia la Heidelberg
Activitatea literară
Specie literarăroman, piese de teatru
Prezență online

Marcu Brociner (n. , Iași, Moldova – d. , Viena, Germania Nazistă[1]) a fost un publicist și activist comunitar, evreu originar din România, stabilit ulterior în Austria.

A fost, de asemenea, autor de romane și piese de teatru, iar ca formație, filolog licențiat în filologia germană [2]) și jurist, a scris în limbile română și germană.

Date biografice

[modificare | modificare sursă]

Marcu a fost frate cu Iosif Brociner - publicist, conducătorul comunității evreiești din Iași și din Galați, Mauriciu Brociner - colonel și diplomat, erou al Războiului de Independență al României și, Andrei Brociner, fiii lui Idel Ber Brociner, un evreu modern, adept al curentului Haskala, nepotul rabinului Avraham David Wahrmann, cunoscut în Galiția ca Rabinul din Buczacz.

După absolvirea studiilor secundare la Iași a urmat dreptul la Leipzig și filosofia la Heidelberg.[3] Încă din vremea studiilor la Leipzig, a colaborat la ziarul evreiesc din patrie, „Vocea Apărătorului”. Revenit în țară, în anul 1880, a înființat ziarul în limba germană "Bukarester Tageblatt"[4], unde publicat numeroase articole și povestiri, devenind redactorul său șef.

În anul 1885 Marcu Brociner a fost expulzat din România de către autoritățile de atunci, împreună cu alți zece intelectuali evrei, între care Moses Gaster, Moses Schwarzfeld etc. S-a stabilit la Viena și din 1888 a fost redactor la "Neues Wiener Tagblatt".

În activitatea sa publicistică s-a consacrat apărării drepturilor minorității evreiești în țările unde a trăit, precum și apărării intereselor României, în care s-a născut, în pofida antisemitismului ei statal.

A murit la 90 ani, în 1942, în ghetoul evreiesc instituit de naziști la Viena.

  • Die Zukunft des deutschen Liberalismus (1879)
  • Aus zwei Zonen, nuvele (1880)
  • Ionel Fortunat, roman, 2 volume (1890)
  • Aus der Tragikomödie des Lebens. Deutsche und rumänische Geschichten (1890)
  • Radu Gleva, roman, 2 volume.
  • Doktor Hamlet und anderes, nuvele (1891)
  • Rauschgold, povestiri (1893)
  • Der neue Glaube, roman (1898)
  • Weihrauch, roman
  • Die Hochzeit von Valeni, piesă de teatru bazată pe romanul Ionel Fortunat, 1886.
  • Das Blumenkind und andere Novellen, Editura A. Hartleben, Wien-Leizig, 1900.
  • Das Volk steht auf, roman social despre răscoala din 1907.
  • Eine Hochzeit mit Hindernissen u.a. humoristische Erzählungen, Editura Kriterion, București, 1972
  • Zwei Welten. Piesă în 4 acte. (premiera 4 septembrie 1897 la "Deutsches Volkstheater").[5]
  • Das Weib ist bitter (premiera 29 ianuarie 1924 la "Modernes Theater")[6]
  • Die Hochzeit von Valeni (Marco Brociner și Ludwig Ganghofer) (premiera 19 septembrie 1913)
  • Die Ehe der Lea Psantir (1918)
  • Sklaven der Liebe (1924)
  • Evreii din România - breviar biobibliografic - Editura Hasefer, București, 2008.
  • A.B. Yaffe - Besadot Zarim בשדות זרים , (Pe câmpii străine) - Scriitori evrei în România 1880-1940, Centrul Goren Goldstein de istoria evreilor din România, Institutul de cercetare a Diasporei, Universitatea Tel Aviv, 1996 (în ebraică).
  1. Österreichisches Biographisches Lexikon und biographische Dokumentation, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, ©2003–2011 ISBN 978-3-7001-3213-4
  2. Walking Through the Centuries
  3. „Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  4. The Universal Jewish encyclopedia : an authoritative and popular presentation of Jews and Judaism since the earliest times. Volume 2 (1940). Edited by Isaac Landman. New York : The Universal Jewish encyclopedia, p. 537
  5. Zwei Welten
  6. „Das Metro-Kino”. Arhivat din original la . Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]