Sari la conținut

Manipulare media

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Exemple de manipulare televizată pot fi găsite în programele de știri care pot ajunge la un public larg. În imagine este emisiunea poloneză de știri Dziennik, faimoasă pentru că a încercat să calomnieze capitalismul din Polonia comunistă de atunci folosind un limbaj emoționant și încărcat.
Presa Galbenă, începutul secolului al XIX-lea.
Exemple de clickbait-uri tipice cu titluri care conțin informații exagerate sau senzaționale.

Manipularea media reprezintă utilizarea mass-mediei pentru promovarea unor interese, agende sau poziții partizane, inclusiv de natură politică. Aceasta poate fi realizată prin recurgerea la erori logice, înșelăciune, dezinformare, cenzură, propagandă sau prin devierea atenției de la anumite subiecte.[1][2]

Metode

[modificare | modificare sursă]

Deepfake-urile sunt fotografii, videoclipuri sau fișiere audio modificate sau create complet folosind inteligența artificială pentru a arăta și a suna reale. Deoarece pot fi foarte convingătoare, este adesea dificil să le deosebești de conținutul real. Cuvântul „deepfake” provine de la „deep learning”, tipul de inteligență artificială utilizat, și „fake”, adică conținutul nu este real. [3][4][5][6]

Astroturfing-ul este atunci când există intenția și încercarea de a crea iluzia sprijinului pentru o anumită cauză, persoană sau poziție. Deși acest lucru este legat și văzut în principal pe internet, s-a întâmplat și în ziare în perioadele alegerilor politice. De asemenea, campaniile îi reduc la tăcere pe cei care nu sunt de acord.[7] Clickbait se referă la titluri senzaționale sau uneori complet false din articolele de știri online, folosind curiozitatea naturală a oamenilor. Clickbait-ul poate fi folosit pentru a genera venituri (bani câștigați de la agenții de publicitate) sau pentru a influența un grup de persoane pe rețelele de socializare. În unele cazuri, acestea sunt construite pentru a face apel la prejudecățile preexistente și pentru a fi distribuite în cadrul unor bule.[8][9][10]

Spălarea informațiilor este o metodă de utilizare a unei platforme mai puțin de încredere sau mai puțin populare pentru a publica o știre de origine sau veridicitate îndoielnică, în scopul relatării despre acel raport, mai degrabă decât despre știrea în sine. Această tehnică servește la izolarea mass-media secundară, mai consacrată, de a emite o retragere dacă raportul este fals.[11]

„Perdea de fum” (engleză smoke screen) este o tehnică de a face publicul să își concentreze atenția asupra unui subiect care este mai convenabil pentru propagandist. Politicienii ar putea distrage atenția publicului de la problemele interne prin devierea atenției către problemele globale pentru a reduce presiunea pe plan intern. De exemplu, filmul „Wag the Dog” (1997) ilustrează modul în care publicul poate fi distras în mod viclean de la un subiect important prin prezentarea unui alt subiect a cărui singură calitate este aceea de a fi mai atractiv.[12]

Distragerea atenției publicului este o variantă a argumentelor tradiționale cunoscute în logică sub numele de ad hominem și ad populum, dar aplicate țărilor în loc de indivizi. Această tehnică constă în respingerea argumentelor prin apel la naționalism sau prin inspirarea fricii și urii față de o țară străină sau față de toți străinii. Are potențialul de a fi importantă, deoarece le oferă propagandiștilor puterea de a discredita orice informație provenită din alte țări.[13]

Omul de paie este o eroare informală care constă în a părea că respinge argumentul adversarului în timp ce atacă un alt subiect. Pentru ca aceasta să funcționeze corect, subiectul care a fost respins și cel care ar fi trebuit să fie respins trebuie să fie similare.[14]

Replicarea vocii este un sunet generat artificial, creat de inteligența artificială pentru a crea o replicare realistă a vocii cuiva. IA poate reproduce caracteristicile specifice ale unei voci țintă, cum ar fi înălțimea, tonul și cadența.[15]

Manipularea foto („photoshop”) poate transforma ca un produs, o persoană sau o idee să pară mai atractivă prin evidențierea caracteristicilor și îmbunătățirea fotografiei. Manipularea foto este utilizată la pe scară largă în industria publicității și a modei și a făcut obiectul unor controverse pentru rolul său în promovarea unor imagini nerealiste de frumusețe.[16]

Rețelele de socializare au schimbat modul în care funcționează manipularea. În trecut, principalele instituții de știri denaturau informațiile, dar în zilele noastre oricine poate folosi rețelele de socializare pentru a răspândi conținut înșelător, ceea ce face mai dificilă protejarea informațiilor corecte. Algoritmii rețelelor sociale agravează problema și prin promovarea postărilor incitante sau emoționante, ceea ce contribuie la răspândirea rapidă și repetată a dezinformării în cadrul grupurilor cu aceleași interese.[17]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Diaz Ruiz, Carlos (). „Disinformation on digital media platforms: A market-shaping approach”. New Media & Society (în engleză). 27 (4): 2188–2211. doi:10.1177/14614448231207644 Accesibil gratuit. ISSN 1461-4448.
  2. ↑ Coxall, Malcolm (). Caswell, Guy, ed. Human Manipulation - A Handbook. Cornelio Books. ISBN 978-8-4940-8532-1.
  3. ↑ Young, Megan. „Marketing vs. Advertising”. American Marketing Association (în engleză). Accesat în .
  4. ↑ „Non-commercial Advertising”. Business Dictionary. . Arhivat din original la . Accesat în .
  5. ↑ Mustak, Mekhail; Salminen, Joni; Mäntymäki, Matti; Rahman, Arafat; Dwivedi, Yogesh K. (). „Deepfakes: Deceptions, mitigations, and opportunities”. Journal of Business Research. 154. doi:10.1016/j.jbusres.2022.113368. ISSN 0148-2963.
  6. ↑ Mustak, Mekhail; Salminen, Joni; Mäntymäki, Matti; Rahman, Arafat; Dwivedi, Yogesh K. (). „Deepfakes: Deceptions, mitigations, and opportunities”. Journal of Business Research. 154. doi:10.1016/j.jbusres.2022.113368. ISSN 0148-2963.
  7. ↑ Tasente, Tanase; Popescu, Cristina-Dana (). „The Fake Majority:: Inside the Invisible Machinery of Astroturfing. A serial mediation model”. Revista ICONO 14. Revista científica de Comunicación y Tecnologías emergentes. 23 (1). doi:10.7195/ri14.v23i1.2278. ISSN 1697-8293.
  8. ↑ Ohlheiser, Abby (). „Analysis | This is how Facebook's fake-news writers make money”. The Washington Post (în engleză). ISSN 0190-8286. Arhivat din original la . Accesat în .
  9. ↑ Frampton, Ben (). „Is clickbait changing journalism?”. BBC News (în engleză). Accesat în .
  10. ↑ „At Face Value”, Winners and Losers, Princeton University Press, pp. 25–51, , doi:10.2307/j.ctv1fj85hw.6, ISBN 978-0-691-20304-1.
  11. ↑ Meleshevich, Kirill; Schafer, Bret (). „Online information laundering: The role of social media” (PDF). Alliance for Securing Democracy.
  12. ↑ Barberá, Pablo; et al. (ianuarie 2024). „Distract and divert: How world leaders use social media during contentious politics”. The International Journal of Press. 29 (1): 47–73. doi:10.1177/19401612221102030.
  13. ↑ Yap, A (). „Ad Hominem Fallacies, Bias, and Testimony”. Argumentation. 27 (2): 97–109. doi:10.1007/s10503-011-9260-5.
  14. ↑ Pirie, Madsen (), How to win every argument: the use and abuse of logic (ed. Repr), Continuum, ISBN 978-0-8264-9894-6
  15. ↑ Almutairi, Z.; Elgibreen, H. (). „A Review of Modern Audio Deepfake Detection Methods: Challenges and Future Directions”. Algorithms. 15 (5): 155. doi:10.3390/a15050155 Accesibil gratuit.
  16. ↑ Brown, A (). „Picture [Im]Perfect: Photoshop Redefining Beauty in Cosmetic Advertisements, Giving False Advertising a Run for the Money”. Texas Review of Entertainment & Sports Law. 16 (2): 87–105.
  17. ↑ Fitzpatrick, Neill (ianuarie 2018). „Media Manipulation 2.0: The Impact of Social Media on News, Competition, and Accuracy” (PDF). Athens Journal of Mass Media and Communications. 4: 45–62. doi:10.30958/ajmmc.4.1.3.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Manipulare_media&oldid=17797189