Manhattan Beach, California
| Manhattan Beach | |||
| — oraș din Statele Unite[*] — | |||
 | |||
| |||
 Manhattan Beach (SUA) Poziția geografică în Statele Unite ale Americii | |||
| Coordonate: 33°53′20″N 118°24′19″W / 33.888888888889°N 118.40527777778°V | |||
|---|---|---|---|
| Țară | .svg){kind=small} SUA | ||
| Stat al SUA |  California | ||
| charter county of California[*] |  Comitatul Los Angeles | ||
| Atestare |  | ||
| Suprafață[1] | |||
| - Total | 10,207747 km² | ||
| Altitudine | 20 m.d.m. | ||
| Populație (2020) | |||
| - Total | 35.506 locuitori | ||
| Cod poștal | 90266 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation ID Facebook Places | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Manhattan Beach este un oraș din comitatul Los Angeles, aflat în statul California, SUA. Se află la o altitudine de 66 picioare deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 10,207748 km² și 10,207747 km². Populația este de 35.506 locuitori, determinată în , prin recensământ.
Istoric
[modificare | modificare sursă]
Zona de coastă nisipoasă a fost probabil locuită de tribul amerindian Tongva. Cercetările arheologice de la situl din apropiere, Chowigna, atestă prezența unor locuitori cu până la 7.100 de ani în urmă. Satul tongva Ongovanga era situat lângă localitatea învecinată Redondo Beach.[2]
La mijlocul secolului al XVIII-lea, expediția Portolá a fost prima explorare terestră europeană a teritoriului care avea să devină California. Aceasta a înaintat spre nord, de la San Diego, prin Valea San Gabriel, bazinul Los Angeles, Valea San Fernando, golful Monterey și golful San Francisco. În 1784, Coroana spaniolă i-a acordat soldatului Juan José Domínguez ferma Rancho San Pedro, un teritoriu de peste 75,000 acri (0,30351 km2). Aceasta cuprindea ceea ce astăzi reprezintă în întregime Portul Los Angeles; San Pedro, Los Angeles; Harbor City, Los Angeles; Wilmington, Los Angeles; Carson; Compton; Dominguez Hills; Lomita; Peninsula Palos Verdes; Redondo Beach; Hermosa Beach; Manhattan Beach; și Torrance.
În 1863, imigrantul scoțian Sir Robert Burnett a cumpărat fermele Rancho Sausal Redondo și Rancho Aguaje de la Centinela de la moștenitorii lui Avila, pentru suma de 33.000 de dolari. Zece ani mai târziu, în 1873, Burnett a arendat ferma unui canadian pe nume Daniel Freeman (nu americanul cu același nume, primul care a depus o cerere în temeiul Homestead Act din 1862). Burnett s-a întors în Scoția. Freeman și-a mutat soția și cei trei copii pe fermă și a început să cultive diverse plante. La 4 mai 1885, Freeman a cumpărat ferma de la Burnett pentru 140.000 de dolari. La un moment dat după aceea, localitatea a fost denumită informal „Shore Acres”. La scurt timp, în 1888, compania Santa Fe Railroad a construit primele linii de cale ferată de marfă și de pasageri din zonă. Liniile treceau prin ceea ce este astăzi Manhattan Beach și se întindeau până la Redondo Beach, cu o substație construită ulterior pe Center Street, stradă care astăzi poartă numele Manhattan Beach Boulevard.[3]
George H. Peck deținea terenul care avea să devină parte din sectorul nordic al orașului Manhattan Beach. Numele localității a fost decis printr-o aruncare de monedă.[4] În jurul anului 1902, suburbia de la plajă a fost numită „Manhattan”, după cartierul Manhattan din New York, acolo unde se afla casa dezvoltatorului imobiliar Stewart Merrill.[5] Cuvântul „Beach” („plajă”) a fost adăugat la numele localității la cererea șefului oficiului poștal.[5] În 1912, înființarea orașului Manhattan Beach a fost aprobată printr-un vot desfășurat la 26 noiembrie, intrând în vigoare la 7 decembrie.[6][7]
Doamna W. A. Bruce, proprietară a unui teren aflat lângă coastă, a înființat prima stațiune de plajă pentru afro-americani din sudul Californiei, cunoscută sub numele de Bruce's Beach.[8][9] Bruce a amenajat o mică cabană mobilă, în fața căreia se afla o tarabă unde se vindeau băuturi răcoritoare și prânzuri.[8] Existau două corturi pentru schimbat, dotate cu dușuri, iar cincizeci de costume de baie erau disponibile pentru închiriere.[8] Terenul lui Peck se afla între cel al lui Bruce și plajă, iar Peck a amplasat pe proprietatea sa panouri cu inscripția „intrarea interzisă”, ceea ce îi obliga pe cei care voiau să ajungă la plajă să ocolească terenul pe o distanță de aproape un kilometru.[8] Mulți au procedat astfel, spre nemulțumirea proprietarilor albi din vecinătate.[8] În anii 1920, Ku Klux Klan a început să-i hărțuiască violent pe vizitatorii stațiunii, pe familia Bruce și pe alte patru familii afro-americane care cumpăraseră loturi în zonă. În 1924, orașul a recurs la expropriere pentru a confisca terenurile proprietarilor afro-americani, sub pretextul construirii unui parc.[10][11][12] Avocatul familiei Bruce a subliniat că existau numeroase terenuri virane pe ambele părți ale plajei Bruce's Beach, care ar fi putut fi folosite pentru un parc public, și că insistența orașului de a confisca proprietatea familiei Bruce era, de fapt, un pretext pentru a împiedica, din motive rasiste, accesul afro-americanilor la plaja publică.[10] În 2021, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a promulgat o lege prin care se autoriza retrocedarea proprietății către descendenții familiei.[13][14]
Terenul din Manhattan Beach era format anterior din dune de nisip. În anii 1920 și 1930, compania Kuhn Brothers Construction a nivelat terenurile nisipoase neregulate, iar o parte din surplusul de nisip a fost vândută și transportată la Waikiki, Hawaii, pentru a transforma plaja stâncoasă și de recif de acolo într-o plajă nisipoasă.[15]
Procesele McMartin, un exemplu de isterie colectivă legată de acuzații de abuz sexual în creșe, au debutat în 1983 prin anchetarea unei grădinițe din Manhattan Beach. Procesele s-au desfășurat între 1987 și 1990 și nu s-au soldat cu nicio condamnare.[16] HBO a ecranizat acest caz în filmul distins cu premiul Emmy Indictment: The McMartin Trial,[17] filmat parțial în Manhattan Beach.[18][19]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „United States Census 2010”. Wikidata Q523716. Accesat în .
- ↑ Greene, Sean; Curwen, Thomas (). „Mapping the Tongva villages of L.A.'s past”
. Los Angeles Times. Accesat în . - ↑ „The History of Manhattan Beach”. Brian Petruzzelli Real Estate. . Accesat în .
- ↑ „Manhattan Beach”. Beaches & Harbors (în engleză). . Accesat în .
- 1 2 Judson Grenier. „Capsule History of Manhattan Beach, 1912 - 1975”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ "Manhattan Beach Dons New Municipal Togs". The Los Angeles Times. November 27, 1912. p. 26.
- ↑ Jordan, Frank C. (). Roster of State, County, City and Township Officials of the State of California; Also Federal Officials for California; March 1, 1913. Sacramento, California: Friend Richardson, Superintendent of State Printing. p. 159.
- 1 2 3 4 5 "Colored People's Resort Meets with Opposition". The Los Angeles Times. June 27, 1912. p. 16.
- ↑ „Manhattan Beach: The City Built on Sand Dunes Celebrates Its Centennial” (în engleză). PBS SoCal. . Accesat în .
- 1 2 "Bruce's Beach Fights Condemnation". California Eagle. December 26, 1924. p. 1.
- ↑ „Resort Was an Oasis for Blacks Until Racism Drove Them Out”. Los Angeles Times (în engleză). . Accesat în .
- ↑ "Attempt Made to Force Sale of Cal. Beach". The New Era (Omaha, Nebraska). January 16, 1925. p. 1.
- ↑ Xia, Rosanna (). „Bruce's Beach can return to descendants of Black family in landmark move signed by Newsom”. Los Angeles Times (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Bruces Beach, espropriata alla famiglia afroamericana, torna agli eredi 109 anni dopo”. La Nazione (în italiană). . Accesat în .
- ↑ Bailey, Chris (). „Where's the beach? Seeking the origins of Waikiki sand”. Hawaii Magazine (în engleză). Accesat în .
- ↑ Romano, Aja (). „The history of Satanic Panic in the US — and why it's not over yet”. Vox (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Indictment: The McMartin Trial”.
- ↑ Jackson, Mick (Director) (1995). Indictment: The McMartin Trial. HBO.
- ↑ Indictment: The McMartin Trial la Internet Movie Database
