Manșă (avion)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Suprafețele principale de comandă, acționarea lor și efectul lor asupra avionului:
  A – eleron
  B – manșa și palonierul
        (comandă suprafețele)
  C – profundor
  D – direcție
Manșă de tip levier de la începuturile aviației
Manșa de tip „W” a unui Boeing 737; a se vedea lista de verificări înainte de decolare și aterizare din mijloc
Carlinga unui planor cu manșă centrală de tip joystick

În aviație manșa este un dispozitiv din carlinga unui avion sau planor prin care pilotul comandă suprafețele care determină asieta avionului (profundorul) și înclinarea lui (eleroanele). În mod obișnuit ea este formată dintr-o pârghie verticală pe care adesea este montat un ghidon sau o roată de manevră. Uneori manșele sunt de tip joystick, plasate central sau lateral. Deplasarea manșei înainte sau înapoi modifică bracarea profundorului și avionul urcă sau coboară. Deplasarea laterală a manșei sau rotirea ghidonului sau a roții comandă la stânga determină bracarea eleroanelor astfel încât să producă înclinarea aeronavei la stânga, iar acționarea la dreapta produce înclinarea aeronavei la dreapta. Pe manșa avioanelor moderne sunt amplasate butoane cu ajutorul cărora se pot comanda diverse alte echipamente, iar la avioanele de luptă și armamentul.[1][2][3][4]

La avioanele mici și medii, propulsate de obicei cu elice, manșa este legată mecanic direct la profundor și eleroane prin cabluri și tije. Pentru avioane mai mari forța pilotului nu mai este suficientă și se folosesc sisteme hidraulice, în care manșa comandă supapele, respectiv actuatoarele (en) (cilindrii hidraulici (en)) care acționează suprafețele. La avioanele moderne comenzile sunt transmise sistemului fly-by-wire (en), care trimite semnalele adecvate actuatoarelor. Manșele moderne conțin dispozitive suplimentare, cum ar fi cel de vibrare a manșei (en) când avionul este pe cale să se angajeze, sau chiar de evitare a angajării prin împingerea automată a manșei înainte.

Tipuri de manșe[modificare | modificare sursă]

Manșele au diferite forme și dimensiuni, actual cele mai comune sunt cele cu ghidoane în formă de „U” sau de „W”. Unele avioane, ca Embraer și Concorde au manșe în formă de „M”. Manșele în formă de volan sunt învechite și se întâlnesc foarte rar.

De obicei ghidoanele sunt montate pe coloane verticale plasate pe podea central față de poziția pilotului, dar pot fi montate și pe coloane care ies din panoul de comandă.

Avantaje și dezavantaje[modificare | modificare sursă]

Manșele de tip joystick sunt mai potrivite pentru comenzi rapide la forțe G (en) mari, ceea ce le face să fie preferate la avioanele de vânătoare, cele sportive și în zborul acrobatic (en). Însă aceste manșe sunt mai puțin precise decât cele mari, care în plus permit pilotului să aprecieze mai bine vizual poziția lor.[5]

Dacă există dubla comandă, de obicei manșele sunt interconectate și se mișcă sincron, ceea ce informează celălalt pilot de acțiunile pilotului aflat la comandă. Asta în contrast cu manșele de tip joystick legate la sisteme fly-by-wire care permit fiecărui pilot să dea simultan propriile comenzi sistemului, uneori complet în contradictoriu, cum s-a întâmplat la Zborul Air France 447 (en),[6][7] în care un Airbus A330 din cursa Rio-Paris a căzut în ocean în 2009.

Spre deosebire de joystickurile laterale, care permit amplasarea chiar și a măsuțelor retractabile și facilitează instalarea și părăsirea posturilor, manșele mari ocupă în carlingă mai mult loc decât joystickurile și pot împiedica vederea unor instrumente,[8][9] dar permit manevrarea comodă cu oricare din mâini. Asta permite acționarea ușoară a altor comenzi din carlingă. Joystickurile centrale sunt o soluție intermediară între aceste extreme.[5]

Funcții suplimentare[modificare | modificare sursă]

Adesea pe manșe sunt plasate butoane prin care se acționează comenzile comunicațiilor radio, se deconectează pilotul automat și se acționează compensatoarele suprafețelor. Tot pe manșă pot fi plasate planșete cu clame,[10] hărți,[11] liste de verificări[12] sau cronometre.[13]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lucian Miclăuș, Glosar aviatic, Timișoara: Ed. Marineasa
  2. ^ Traian Costăchescu Tehnica zborului în aviație, Editura Tehnică, București, 1979, pp. 32–33, 96
  3. ^ Aeroclubul României, Curs teoretic de zbor, p. 53
  4. ^ en Dale Crane, Dictionary of Aeronautical Terms, third edition, Aviation Supplies & Academics, 1997. ISBN: 1-56027-287-2, p. 563
  5. ^ a b en J. Mac Mc Clellan, New Gulfstream, Flying Magazine, vol. 135, nr. 5, 2008, accesat 2012-07-07, pp. 52–57, „... sidesticks don't provide visual feedback and actually don't move much at all as they respond to the pressure applied by the human pilot ... in the G650 when you grab the yoke and move it, the one on the other side will respond just as it does on a conventional airplane.”
  6. ^ en Is Flight 447's 'Fly-by-Wire' Aircraft Technology Safe?, Fox News, 12 iunie 2009, accesat 2013-05-29
  7. ^ en Nick Ross, [url=http://www.telegraph.co.uk/technology/9231855/Air-France-Flight-447-Damn-it-were-going-to-crash.html Air France Flight 447: 'Damn it, we're going to crash' ], The Daily Telegraph, 28 aprilie 2012, "It seems surprising that Airbus has conceived a system preventing one pilot from easily assessing the actions of the colleague beside him. And yet that is how their latest generations of aircraft are designed. The reason is that, for the vast majority of the time, side sticks are superb."
  8. ^ en "Learning To Fly In A Cirrus SR22", planeandpilotmag.com
  9. ^ en "Gear Up: One Big Airplane Training in US Airways' newest A330 simulator", flyingmag.com
  10. ^ Imagine din avionul Canadair CL-600-2B19 Regional Jet CRJ-200ER
  11. ^ Imagine din avionul Lockheed C-130H Hercules (L-382)
  12. ^ Imagine din avionul McDonnell Douglas DC-9-32
  13. ^ Imagine din avionul Beech 58 Baron

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Yoke