Mănăstirea Ravanica

43°58′22″N 21°29′48″E (Mănăstirea Ravanica) / 43.9728°N 21.4967°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mănăstirea Ravanica
Informații generale
ConfesiuneBiserica Ortodoxă Sârbă  Modificați la Wikidata
Jurisdicție religioasăEparhija braničevska[*][[Eparhija braničevska |​]]  Modificați la Wikidata
Țara Serbia Modificați la Wikidata
LocalitateSenje[*][[Senje (village in Pomoravlje District, Serbia)|​]] Modificați la Wikidata
oraș[*]Ćuprija
Coordonate43°58′22″N 21°29′48″E ({{PAGENAME}}) / 43.9728°N 21.4967°E
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Localizare
Mănăstirea Ravanica se află în Serbia
Mănăstirea Ravanica
Mănăstirea Ravanica

Mănăstirea Ravanica (în sârbă Манастир Раваница, cu alfabetul latin: Manastir Ravanica) este o mănăstire ortodoxă sârbă situată pe munții Kučaj, în apropierea satului Senje, în comuna Ćuprija din Serbia Centrală. A fost construită în perioada 1375-1377 ca o donație a prințului Lazar al Serbiei, care este îngropat acolo. Biserica Ravanica este numită locul de naștere al noului curent artistic "Școala Morava" datorită caracteristicilor sale arhitecturale și artistice. Ea reprezintă o combinație originală între stilul Muntele Athos și modelul cu cruce în formă de patrulater cu cinci cupole, care a devenit standard în timpul regelui Milutin.[2]

Ravanica a fost declarată Monument de Cultură de Importanță Excepțională în 1979 și este protejată de Republica Serbia.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Construită între anii 1375 și 1377, Ravanica este faimoasa donație a prințului Lazar, unde acesta a fost înmormântat după moartea sa în bătălia de la Kosovo. De atunci, Ravanica a devenit o destinație pentru pelerini și un important centru al activităților culturale și adunărilor pentru poporul sârb. Mănăstirea a fost asaltată și deteriorată de turcii otomani de mai multe ori: în 1386, 1398 și 1436.

În timpul războiului mare, după cea de-a doua asediere a Vienei în 1683, un număr de călugări au fost uciși de soldații otomani. În anul 1690, călugării au luat cu ei relicvele prințului Lazar, care a fost canonizat, în timp ce fugau de asaltul turcesc. Abia în anul 1717, când preotul Stefan - singurul supraviețuitor rămas - s-a întors la Ravanica și a găsit mănăstirea jefuită și pustie, călugării au început să se întoarcă. Cu ajutorul localnicilor, Stefan a restaurat mănăstirea și a adăugat un nou pridvor.

Ravanica a suferit asalturi repetate în timpul revoluției sârbe din începutul secolului al XIX-lea, iar ca rezultat, au avut loc noi restaurări în mijlocul secolului al XIX-lea.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mănăstirea a fost din nou violată și desacralizată - de această dată de forțele germane de ocupație - când arhimandritul său, Makarije, a fost arestat, torturat și ucis pe 24 februarie 1943.

Arhitectură[modificare | modificare sursă]

Biserica mănăstirii este dedicată Înălțării lui Isus și a fost fortificată cu un zid defensiv puternic cu șapte turnuri, din care doar o parte este păstrată. Biserica Ravanica este primul monument al școlii Morava din arta medievală sârbă. Planul său are forma unui trifoi mărit, cu o cupolă cu nouă laturi în centrul și cu cupole octogonale mai mici deasupra colțurilor. Există 62 de ferestre. Biserica a fost construită din rânduri alternante de piatră și cărămizi. Decorarea valoroasă din ceramică utilizează modele geometrice, motive florale și forme zoomorfe și antropomorfe.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Ravanica”. National tourism organization of Serbia. . Arhivat din original la .