Mâncăruri specifice românești de Crăciun

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cultura României
Arte

Literatura
Filosofia
Muzica
Artele vizuale

Tradiții

Bucătăria
Folclorul
Cultura populară
Mitologia
Superstiții
Spiritualitatea

Artiști

Actori
Compozitori
Pictori
Poeți
Scriitori

Monumente

Castele
Muzee
Clădiri religioase
Patrimoniu UNESCO

Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos sau Crăciunul, reprezintă pentru poporul român (în special cel Creștin Ortodox) un prilej de mare bucurie. După postul Crăciunului, perioadă de înfrânare atât trupească cât și spirituală, dezlegarea la mâncarea de dulce aduce după sine numeroase obiceiuri și un potpuriu de preparate din carne de porc și dulciuri de sărbătoare. Tăierea porcului se face în ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Crăciunului, se prepară slănină, tochitură, salată de boeuf, cârnați, lebăr, caltaboși, tobă, sarmale, piftie, jambon, pastramă, pârjoală, dar și jumări și pomana porcului care sunt primele preparate consumate dupa taierea porcului. Dulciurile care sfârșesc masa de sărbătoare, sau cu care sunt omeniți oaspeții care calcă pragul casei și colindătorii, sunt: cozonacul, plăcinta și lipiile. Toate aceste preparate prezintă diversificări în funcție de zona etnografică și sunt însoțite de băuturi specifice fiecărei zone: țuică, palincă, diverse vinuri.