Mânăstirea Debre Damo
Mănăstirea Debre Damo | |
![]() Biserica mănăstirii Debre Damo | |
Informații generale | |
---|---|
Confesiune | ortodoxă etiopiană |
Tip | călugări |
Țara | Etiopia |
Localitate | Statul Tigray |
Date despre construcție | |
Ctitor | Abuna Aregavi |
Locuitori | cca. 200 |
Istoric | |
Data începerii | secolul al VI-lea d.Hr. ![]() |
Sfințire | secolul VI |
Localizare | |
Modifică date / text ![]() |
Mânăstirea Debre Damo este o mânăstire etiopiană ortodoxă aflată în nordul țării, Statul Tigray, în apropiere de orașul Axum.
Așezare și acces
[modificare | modificare sursă]Este plasată într-un loc greu accesibil, respectiv pe o stâncă plată, formă de relief numită amba în limba gî'îz, la o altitudine de 2216 metri. Accesul în mânăstire se face cu ajutorul unei frângii și constă în cățărarea pe un perete de piatră aproape vertical care are o înălțime de 15 metri. Biserica este înconjurată de un zid gros de circa 2 metri înălțime.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Mănăstirea datează încă din secolul VI și a fost fondată de un călugăr sirian Abune Aregavi. Biserica mănăstirii este cea mai veche biserică etiopiană păstrată intactă până în zilele noastre. Până în secolul XX biserica veche a fost părăsită și la un pas de distrugere în anul 1940.[1]
Datorită așezării sale, mănăstirea a rămas necucerită de către Ahmad ibn al-Ghazi Ibrihim în timpul invaziei musulmane. Apoi mănăstirea a devenit închisoare pentru familia regală, aici decedând împăratul Etiopiei Lebna Dengel, cunoscut și ca Dawit II. Mănâstirea a fost un important centru teologic al Bisericii ortodoxe etiopiene, aici tipărindu-se importante manuscrise și cărți.
Construcție și interior
[modificare | modificare sursă]Pereții bisericii sunt construiți din piatră și lemn în straturi consecutive. Interiorul mânăstirii este bogat împodobit cu fresce și adăpostește un important număr de manuscrise străvechi.

Dependințe
[modificare | modificare sursă]În afara bisericii în alcătuirea mânăstirii Debre Damo intră și turnul clopotniței, o capelă și multe chilii în care viețuiesc în jur de 200 de călugări. Femeilor le este interzisă intrarea în mânăstire. Chiliile au în componență o cameră de studiu, una pentru odihnă și una pentru rugăciune. Chiliile au vederea spre grădină.
Pe platoul unde se află mânăstirea se cultivă grâu, orz și mei, de asemenea există o grădină. În curtea mânăstirii există săpate fântini și adăposturi pentru animelele pe care le dețin.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ David Buxton, Travels in Ethiopia, second edition (London: Benn, 1957), p. 126