Sari la conținut

Lunca Mijlocie a Argeșului (sit SPA)

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lunca Mijlocie a Argeșului (sit SPA)
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaDâmbovița
România
Coordonate44°35′29″N 25°30′20″E ({{PAGENAME}}) / 44.59139°N 25.50556°E44.59139; 25.50556
Suprafață3.648,9 ha  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ROSPA0161  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lunca Mijlocie a Argeșului este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din România întinsă pe o suprafață de 3.648,9 ha, integral pe uscat.

Localizare

[modificare | modificare sursă]

Situl se întinde în extremitatea sudică a județului Dâmbovița pe teritoriul orașului Găești și al comunelor Corbii Mari, Costeștii din Vale, Mogoșani, Mătăsaru, Odobești, Petrești, Potlogi și Uliești; și cea nordică a județului Giurgiu, pe teritoriul comunelor Florești-Stoenești, Găiseni și Vânătorii Mici.[2] Centrul sitului Lunca Mijlocie a Argeșului este situat la coordonatele 44°39′26″N 25°23′12″E / 44.657122°N 25.386678°E ({{PAGENAME}})44.657122; 25.386678.

Înființare

[modificare | modificare sursă]

Situl Lunca Mijlocie a Argeșului a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (ROSPA0161) în septembrie 2016[1] pentru a proteja mai multe specii de păsări.[3][4] Acesta se suprapune în integralitate cu situl de importanță comunitară Lunca Mijlocie a Argeșului.

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea continentală a luncii Argeșului aria protejată nu include niciun habitat protejat.[4]

La baza desemnării sitului se află 19 specii de păsări protejate[3] la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: pescăruș albastru (Alcedo atthis),[5], stârc roșu (Ardea purpurea), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), chirighiță cu obraz alb (Chlidonias hybridus), barză neagră (Ciconia nigra), dumbrăveancă (Coracias garrulus), erete vânăt (Circus cyaneus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dendrocopos martius), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), bătăuș (Philomachus pugnax), ciocănitoare verzuie (Picus canus), cresteț cenușiu (Porzana parva) și chiră de baltă (Sterna hirundo).[6]

Căi de acces

[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica "Sf. Cuvioasa Paraschiva" din satul Corbii Mari
  • Biserica "Sf. Nicolae" din satul Cojocaru, construcție 1812, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Strâmbeanu din satul Pitaru, construcție 1722-1730, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Treime" din Moara din Groapă, construcție 1837-1838, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Mogoșani, construcție 1840, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Treime" din satul Crovu, construcție 1830-1835, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Cuvioasa Paraschiva" din satul Corbii Mari, construcție 1693-1705, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Treime", "Sf. Nicolae", "Adormirea Maicii Domnului" din Petrești, construcție 1837-1842, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Plopu, construcție 1836, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Poroinica, construcție 1871, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Dumitru", "Sf. Nicolae"din Potlogi, construcție 1683, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Găești, construcție 1812, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Treime" din Găești, construcție 1823, monument istoric.
  • Biserica ""Intrarea în Biserică" (Cioflec) din Găești, construcție 1776, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Ilie" din Găești, construcție 1780, monument istoric.
  • Mănăstirea de la Căscioarele, Giurgiu, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric.
  • Biserica "Vovidenia" din incinta Mănăstirii Căscioarele, construcție 1725, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Florești, construcție 1679-1715, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Găiseni, construcție 1515, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Palanca, construcție 1800-1801, monument istoric.
  • Biserica "Buna Vestire" (Drugănești) din satul Stoenești, construcție 1723, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Gheorghe" din Vânătorii Mari, construcție 1842-1847, monument istoric.
  • Palatul Brâncovenesc din satul Potlogi, construcție 1698, monument istoric.
  • Situl arheologic "Frăsineni" de la Dâmbovița (sec. IV p. Chr., Epoca daco-romană, Epoca bronzului timpuriu, Cultura Glina).
  • Situl arheologic de la Corbii Mari (Latène, Cultura geto - dacică, Epoca bronzului, Cultura Tei).
  • Siturile arheologice ("Bunget" "Școală", "Vie", "Ferma CAP") de la Croitori (Epoca bronzului, Neolitic, Epoca romană, sec. II - III p. Chr., Epoca bronzului, sec. IV p. Chr., Epoca daco-romană, sec. II-I.a. Chr., Latène, Cultura geto - dacică).

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Hotărârea Guvernului nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România
  2. ^ e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor protejate din România - Lunca Mijlocie a Argeșului (sit SPA); accesat la 22 aprilie 2025
  3. ^ a b „Natura 2000 Standard Data Form for Lunca Mijlocie a Argeșului”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Lunca Mijlocie a Argeșului”. biodiversity.europa.eu. Accesat în 22 aprilie 2025.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  5. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Alcedo atthis; accesat la 22 aprilie 2025
  6. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 22 aprilie 2025

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lunca_Mijlocie_a_Argeșului_(sit_SPA)&oldid=16980595