Luhačovice

— comună, comună urbană[*], comună cu oficiu municipal autorizat[*]^[1] și comună cu competențe extinse[*] —

Drapel

Stemă

Luhačovice (Cehia)

Poziția geografică în Cehia

Coordonate: 49°05′59″N 17°45′27″E / 49.0998226346°N 17.757479338017°E

Kraj[*]

Fost stat[*]

Republica Cehoslovacia[*]

kraj v Československu[*]

Gottwaldovský kraj[*]

District

Zlín

District administrativ cu responsabilități extinse[*]

správní obvod obce s rozšířenou působností Luhačovice[*]

Guvernare

- Primar

Marian Ležák[*]^[2] (1 noiembrie 2018)

Suprafață^[3]

- Total

32,993713 km²

Altitudine

253 m.d.m.

Populație (2025)

- Total

5.029 locuitori

Cod poștal

763 26^[4]

Localități înfrățite

- Piešťany

- Ustroń

- Topoľčany

Prezență online

GeoNames

OpenStreetMap relation

Luhačovice (pronunție în cehă [ˈluɦatʃovɪtsɛ], în germană Luhatschowitz) este o comună și un oraș balnear din districtul Zlín, regiunea Zlín, Cehia. Are o populație de aproximativ 5.100 de locuitori.^[5]

Este cunoscut pentru cea mai mare stațiune balneară din Moravia și pentru clădirile valoroase din punct de vedere arhitectural, proiectate de arhitectul Dušan Jurkovič^⁠(d). Centrul istoric al orașului, cu infrastructura balneară, este bine conservat și este protejat prin lege ca zonă de monumente urbane. Mica capelă „Sfânta Elisabeta” din 1795 este cea mai veche clădire care s-a păstrat din Luhačovice.^[6]^[7]

Diviziuni administrative

Luhačovice este alcătuit din patru diviziuni administrative (populația este între paranteze conform recensământului din 2021):^[5]

Luhačovice (4.160)
Kladná Žilín (192)
Polichno (257)
Řetechov (233)

Polichno și Řetechov formează două exclave ale teritoriului comunei.

Etimologie

Numele său a fost probabil derivat din numele personal Luhač. Numele ar putea fi derivat și din luhy, care are sensul de „pajiști pe sol umed”.^[8]

Geografie

Luhačovice se află la aproximativ 15 kilometri (9 mi) sud de Zlín. Se găsește într-un peisaj deluros din Munții Vizovice. Cel mai înalt punct al comunei este dealul Brda, aflat la 600 metri (2.000 ft) deasupra nivelului mării, situat în Řetechov.

Orașul se află în valea pârâului Luhačovický potok, la o altitudine de aproximativ 250 m deasupra nivelului mării. Partea estică a teritoriului comunei se extinde în Aria Protejată Peisagistică Carpații Albi.

Istorie

Secolele XV-XVIII

Prima mențiune scrisă a lui Luhačovice datează din anul 1412.^[6]

La sfârșitul secolului al XVI-lea, Luhačovice a devenit centrul unei moșii care cuprindea 12 sate.^[6]

După Bătălia de la Muntele Alb, moșia a fost achiziționată de Maximilian de Liechtenstein. El a vândut apoi moșia și, din 1629 până în 1945, a aparținut familiei Serényi.^[6]

Familia Serényi a fost prima care a folosit izvoarele minerale din zonă și care a construit stațiunea balneară. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, contele Ondřej Serényi a amenajat primul izvor, numit ulterior Amandka, după un alt membru al familiei, Amand Serényi. Un alt izvor a fost amenajat în jurul anului 1760 și ulterior redenumit Vincentka după Vincent Serényi.^[6]

Zvonurile despre puterea vindecătoare a izvoarelor din Luhačovice s-au răspândit, iar primul han pentru oaspeții balneari a fost construit în 1789.^[6]

La sfârșitul secolului al XVIII-lea, în vecinătatea izvoarelor au fost construite case noi, hanuri și Capela „Sfânta Elisabeta”.^[6]

Secolele XIX-XXI

La sfârșitul secolului al XIX-lea, stagnarea și falimentul iminent au afectat stațiunea balneară.^[6]

În 1902, medicul ceh František Veselý^⁠(d) a venit la Luhačovice și a decis să obțină fonduri pentru a transforma Luhačovice într-o stațiune balneară cehă modernă, prin înființarea unei societăți pe acțiuni, care a preluat stațiunea de sub controlul familiei Serényi. Cu toate acestea, ei au continuat să joace un rol semnificativ din punct de vedere financiar.^[6]

A fost construită o linie de cale ferată, care a devenit necesară pentru comună, iar Luhačovice a ajuns să aibă legătură directă de transport cu Praga, Brno și Olomouc.^[6]

Prima etapă a dezvoltării importante a clădirilor din zona balneară a fost legată de numele arhitectului Dušan Jurkovič^⁠(d), autorul reconstrucției fundamentale a Casei Janův, a stabilimentului hidropatic și a altor spații.^[6]

După stagnarea din timpul Primului Război Mondial și apariția Republicii Cehoslovace independente, în principal în anii 1920 și 1930, importanța stațiunii balneare Luhačovice a crescut odată cu creșterea numărului de locuitori.^[6]

Comuna Luhačovice a fost promovată la rang de oraș în 1936. Au apărut și alte clădiri de importanță arhitecturală. După ocuparea Boemiei și Moraviei de către Germania Nazistă, stațiunea balneară a fost închisă aproape complet publicului ceh și a fost preluată de organizații naziste.^[6]

Între 1945 și 1947, a fost construit un nou complex de clădiri balneare: Colonada Mare și Colonada Mică, Sala Vincentka și centrul de sănătate. Schimbările sociale de după februarie 1948 au influențat atât viața locuitorilor din Luhačovice, cât și organizația balneară în ansamblu, după ce întreaga infrastructură balneară a fost naționalizată.^[6]

În 1957, Luhačovice și alte stațiuni balneare au primit statutul de stațiune balneară, în cadrul Ministerului Sănătății. Atât tratamentul balnear cât și mediul înconjurător sunt în continuă îmbunătățire.

În 2017, Castelul Luhačovice și alte câteva proprietăți au fost retrocedate Isabellei Thienen-Adlerflycht, născută Serényi.^[9]

Demografie

Populația istorică

Anul	Pop.	±%
1869	1.816	—
1880	1.955	+7.7%
1890	2.068	+5.8%
1900	2.267	+9.6%
1910	2.867	+26.5%

Anul	Pop.	±%
1921	3.005	+4.8%
1930	3.362	+11.9%
1950	3.737	+11.2%
1961	4.733	+26.7%
1970	5.062	+7.0%

Anul	Pop.	±%
1980	5.378	+6.2%
1991	5.828	+8.4%
2001	5.621	−3.6%
2011	5.172	−8.0%
2021	4.842	−6.4%

Sursa: Recensăminte^[10]^[11]

Transporturi

Luhačovice este conectat cu capitala Praga printr-o cale ferată interregională directă. În plus, există o linie de cale ferată spre Bojkovice.^[12]

Apă minerală

Apa minerală Luhačovice este o apă puternic mineralizată, natural efervescentă, indicată pentru afecțiuni ale corzilor vocale și ale căilor respiratorii, boli metabolice, ulcere gastroduodenale, ciroză hepatică, diabet zaharat, pancreatită cronică și consum excesiv de alcool. Apa este îmbuteliată sub marca comercială Vincentka.^[13]

Obiective turistice

Mica capelă „Sfânta Elisabeta” din 1795 este cea mai veche clădire care s-a păstrat din Luhačovice. Începând cu anii 1880, în oraș au fost construite numeroase vile, majoritatea în stil elvețian, Art Nouveau și neorenascentist.^[7]

În perioada 1902–1914, arhitectul Dušan Jurkovič^⁠(d) a creat aici un ansamblu unic de clădiri în stilul popular Art Nouveau, inspirat de mediul natural local. Aspectul clădirilor sale a influențat întregul urbanism al orașului Luhačovice.^[14]^[7]

Casa Jurkovič din 1902 a fost prima clădire a lui Jurkovič^⁠(d) și face parte dintre cele mai faimoase și valoroase obiecte din stațiune. Hotelul este decorat cu o frescă cu Sfinții Chiril și Metodiu, pictată de Jano Köhler^⁠(d).^[14]^[7]

Alte clădiri populare în stil Art Nouveau din Jurkovič includ hotelurile Chaloupka și Jestřabí, un institut de hidroterapie cu piscină Sunshine Spa, vilele Vlastimila și Valaška, o tribună pentru muzică și mai multe clădiri care nu au fost păstrate.^[14]^[7]

În anii 1920 și 1930, cu contribuția unor arhitecți ca Bohuslav Fuchs^⁠(d), J. L. Holzl sau frații Kuba, au fost construite case și pavilioane balneare, primăria, o nouă piscină și o casă comunitară, care au completat aspectul unic al orașului.^[7]

Persoane notabile

Tomáš Eduard Šilinger^⁠(d) (1866–1913), politician și jurnalist; a decedat aici
Josef Šnajdr^⁠(d) (1909–1992), comandant militar și pilot
Bronislav Červenka^⁠(d) (n. 1975), fotbalist și manager
Jan Jelínek^⁠(d) (n. 1982), fotbalist și manager

Orașe înfrățite – orașe gemene

Comuna Luhačovice este înfrățită cu:^[15]

Note

^ Districtele administrative ale comunelor cehe cu birou comunal autorizat, accesat în 18 august 2019
^ , 26 noiembrie 2018 https://luhacovice.cz/28398n-starosta-luhacovic-optimista-co-ma-rad-vyzvy-a-bezel-i-maraton/, accesat în 18 ianuarie 2024 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Malý lexikon obcí České republiky - 2017, accesat în 28 august 2018
^ Registr územní identifikace, adres a nemovitostí[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ ^a ^b „Public Census 2021 – basic data”. Public Database (în cehă). Czech Statistical Office. 2022.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ „History”. Město Luhačovice. Accesat în 3 ianuarie 2022.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g „Architektura” (în cehă). Město Luhačovice. Accesat în 4 ianuarie 2022.
^ „Historie města” (în cehă). Město Luhačovice. Accesat în 3 ianuarie 2022.
^ „Luhačovice budou Serényiům vracet zámek i pozemky, škola je v nejistotě”. iDNES.cz. 27 martie 2017. Accesat în 13 septembrie 2022.
^ „Historický lexikon obcí České republiky 1869–2011” (în cehă). Czech Statistical Office. 21 decembrie 2015.
^ „Population Census 2021: Population by sex”. Public Database. Czech Statistical Office. 27 martie 2021.
^ „Detail stanice Luhačovice” (în cehă). České dráhy. Accesat în 21 mai 2024.
^ „O Vincentce” (în cehă). Vincentka a.s. Accesat în 1 octombrie 2020.
^ ^a ^b ^c „Jurkovičovy stavby” (în cehă). Město Luhačovice. Accesat în 4 ianuarie 2022.
^ „Luhačovické noviny 6/2016: Vážení spoluobčané” (PDF) (în cehă). Město Luhačovice. iunie 2016. p. 1. Accesat în 1 octombrie 2020.

Legături externe

[e0562775de484115870341e50504bddf-1] Districtele administrative ale comunelor cehe cu birou comunal autorizat, accesat în 18 august 2019

[e7a2a19d79321d673ef66516820b8cb4-2] , 26 noiembrie 2018 https://luhacovice.cz/28398n-starosta-luhacovic-optimista-co-ma-rad-vyzvy-a-bezel-i-maraton/, accesat în 18 ianuarie 2024 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[facb62bad69b0347aa187340d61c2a43-3] Malý lexikon obcí České republiky - 2017, accesat în 28 august 2018

[9e152959ea77f93cfcd66b7d81ae3bb7-4] Registr územní identifikace, adres a nemovitostí[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)

[:0-5] „Public Census 2021 – basic data”. Public Database (în cehă). Czech Statistical Office. 2022.

[history-6] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ „History”. Město Luhačovice. Accesat în 3 ianuarie 2022.

[sights-7] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g „Architektura” (în cehă). Město Luhačovice. Accesat în 4 ianuarie 2022.

[8] „Historie města” (în cehă). Město Luhačovice. Accesat în 3 ianuarie 2022.

[9] „Luhačovice budou Serényiům vracet zámek i pozemky, škola je v nejistotě”. iDNES.cz. 27 martie 2017. Accesat în 13 septembrie 2022.

[10] „Historický lexikon obcí České republiky 1869–2011” (în cehă). Czech Statistical Office. 21 decembrie 2015.

[11] „Population Census 2021: Population by sex”. Public Database. Czech Statistical Office. 27 martie 2021.

[12] „Detail stanice Luhačovice” (în cehă). České dráhy. Accesat în 21 mai 2024.

[13] „O Vincentce” (în cehă). Vincentka a.s. Accesat în 1 octombrie 2020.

[:1-14] „Jurkovičovy stavby” (în cehă). Město Luhačovice. Accesat în 4 ianuarie 2022.

[15] „Luhačovické noviny 6/2016: Vážení spoluobčané” (PDF) (în cehă). Město Luhačovice. iunie 2016. p. 1. Accesat în 1 octombrie 2020.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]