Ludwig Boltzmann

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ludwig Boltzmann
Boltzmann age31.jpg
Date personale
Nume la naștere Ludwig Eduard Boltzmann
Născut 20 februarie 1844[1][2]
Viena, Imperiul Austriac[3][4]
Decedat 5 septembrie 1906 (62 de ani)[1][2]
Duino-Aurisina, Austro-Ungaria
Cetățenie Austro-Ungaria
Ocupație fizician
chimist
profesor universitar
matematician
filosof[*]
Activitate
Instituție Universitatea din Viena
Universitatea Leipzig
Universitatea din Graz
Alma Mater Universitatea din Viena
Semnătură Ludwig sig.jpg

Ludwig Eduard Boltzmann (n. 20 februarie 1844, Viena - d. 5 septembrie 1906, Tybein, Austro-Ungaria) a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei de Stiințe din Viena, faimos pentru inventarea mecanicii statistice, ca metodă generală de studiere a gazelor.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A studiat la Viena, Heidelberg și Berlin. A fost profesor la Universittea din Viena (1867), la Universitatea din Graz (1869), din nou la Viena (1873), apoi profesor de fizică experimentală la Graz (1876), de fizică teoretică la München (1890) și în final la Viena (1895).

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Marea sa realizare o constituie aplicarea matematicii în studiul fenomenelor fizicii. Astfel, a generalizat legile teoriei cinetice a gazelor cu ajutorul metodelor statistice.

În 1877 a completat studiul termodinamicii, luând în considerare structura corpusculară a sistemelor fizice și mișcarea dezordonată a moleculelor și astfel a fundamentat pe cale cinetico-moleculară principiul al doilea al termodinamicii.

S-a ocupat cu teoriile lui Maxwell și cu teoriile dialecticii.

A stabilit constanta universală în fizică k (numită ulterior constanta Boltzmann), egală cu raportul dintre constanta gazelor perfecte, R și numărul de atomi/molecule dintr-un mol (numărul lui Avogadro, NA).

De asemenea, Boltzmann este cunoscut pentru lucrările sale asupra corpurilor solide cristaline, asupra radiației, în care pentru prima dată a aplicat ipoteza presiunii luminii a lui Maxwell. A confirmat mișcarea de rotație a particulelor, preconizată de Lomonosov.

S-a ocupat și de principiile analitice ale mecanicii.

Concepții filozofice[modificare | modificare sursă]

Boltzmann s-a ocupat și cu filozofia și a fost unul dintre adepții concepției atomiste științifice, situându-se ferm pe poziții materialiste în interpretarea fenomenelor fizice.

A combătut concepțiile idealiste ale lui Wilhelm Ostwald.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Vorlesungen über Maxwells Theorie der Elektrizität und des Lichtes (1896 - 1898)
  • Vorlesungen über die Prinzipe der Mechanik (1897).

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ludwig Boltzmann
  1. ^ a b "Ludwig Boltzmann", Gemeinsame Normdatei, accesat la 9 aprilie 2014 
  2. ^ a b "Ludwig Boltzmann", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  3. ^ "Ludwig Boltzmann", Gemeinsame Normdatei, accesat la 11 decembrie 2014 
  4. ^ Больцман Людвиг, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]