Ludwig Boltzmann
.svg){kind=small}
Ludwig Eduard Boltzmann (n. 20 februarie 1844, Viena - d. 5 septembrie 1906, Tybein, Austro-Ungaria) a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei Austriece de Științe, faimos pentru inventarea mecanicii statistice, ca metodă generală de studiere a gazelor.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A studiat la Viena, Heidelberg și Berlin. A fost profesor la Universitatea din Viena (1867), la Universitatea din Graz (1869), din nou la Viena (1873), apoi profesor de fizică experimentală la Graz (1876), de fizică teoretică la München (1890) și în final la Viena (1895).
Contribuții[modificare | modificare sursă]
Marea sa realizare o constituie aplicarea matematicii în studiul fenomenelor fizicii. Astfel, a generalizat legile teoriei cinetice a gazelor cu ajutorul metodelor statistice.
În 1877 a completat studiul termodinamicii, luând în considerare structura corpusculară a sistemelor fizice și mișcarea dezordonată a moleculelor și astfel a fundamentat pe cale cinetico-moleculară principiul al doilea al termodinamicii.
S-a ocupat cu teoriile lui Maxwell și cu teoriile dialecticii.
A stabilit constanta universală în fizică k (numită ulterior constanta Boltzmann), egală cu raportul dintre constanta gazelor perfecte, R și numărul de atomi/molecule dintr-un mol (numărul lui Avogadro, NA).
De asemenea, Boltzmann este cunoscut pentru lucrările sale asupra corpurilor solide cristaline, asupra radiației, în care pentru prima dată a aplicat ipoteza presiunii luminii a lui Maxwell. A confirmat mișcarea de rotație a particulelor, preconizată de Lomonosov.
S-a ocupat și de principiile analitice ale mecanicii.
Concepții filozofice[modificare | modificare sursă]
Boltzmann s-a ocupat și cu filozofia și a fost unul dintre adepții concepției atomiste științifice, situându-se ferm pe poziții materialiste în interpretarea fenomenelor fizice.
A combătut concepțiile idealiste ale lui Wilhelm Ostwald.
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- Vorlesungen über Maxwells Theorie der Elektrizität und des Lichtes (1896 - 1898)
- Vorlesungen über die Prinzipe der Mechanik (1897).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Ludwig Boltzmann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ a b Ludwig Boltzmann, Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în
- ^ Ludwig Boltzmann, SNAC, accesat în
- ^ Ludwig Boltzmann, Find a Grave, accesat în
- ^ Ludwig Boltzmann, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ L. Boltzmann, KNAW Past Members, accesat în
- ^ Ludwig Boltzmann, Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în
- ^ „Ludwig Boltzmann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Больцман Людвиг, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ a b Genealogia matematicienilor
- Articole Wikipedia cu identificatori DBLP
- Nașteri în 1844
- Decese în 1906
- Fizică statistică
- Fizicieni austrieci
- Sinucideri
- Membri străini ai Royal Society
- Fizicieni ai secolului al XIX-lea
- Fizicieni ai secolului al XX-lea
- Persoane cu tulburare bipolară
- Absolvenți ai Universității din Viena
- Specialiști în termodinamică
- Membri ai Academiei Maghiare de Științe
- Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg
- Membri ai Academiei Regale Neerlandeze de Arte și Științe
- Oameni din Viena
- Eponime ale craterelor de pe Lună
