Sari la conținut

Ludwig Boltzmann

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ludwig Boltzmann
Date personale
Nume la naștereLudwig Eduard Boltzmann Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Viena, Imperiul Austriac[5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[1][2][9][10] Modificați la Wikidata
Duino⁠(d), Comitatul Gorizia și Gradisca, Litoralul austriac, Austro-Ungaria[7][8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Central din Viena[11] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluisinucidere[12] (spânzurare) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHenriette von Aigentler[*][21] Modificați la Wikidata
CopiiHenriette Boltzmann[*][[Henriette Boltzmann (Austrian zoologist and teacher (1880-1945))|​]]
Ida Boltzmann[*][[Ida Boltzmann (Austrian botanist and teacher (1884-1910))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
chimist
cadru didactic universitar[*]
matematician
filozof
fizician teoretician[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiViena[22]
Graz[22]
München[22]
Leipzig[22] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[2][23] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăImperiul Austriac  Modificați la Wikidata
Domeniufizică teoretică  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Viena[12]
Universitatea Leipzig[12]
Universitatea din Graz[12]
Universitatea Ludwig Maximilian din München[12]
Universitatea din Graz[12]
Universitatea din Viena[12]
Universitatea din Viena[12]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Viena[12][13][14]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Saxonă de Științe[*]
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia Bavareză de Științe[*]
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]
Academia Franceză de Științe
Academia Maghiară de Științe
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Accademia Nazionale dei Lincei[15]
Academia Austriacă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe
Academia Saxonă de Științe[*]
Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*]
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]
Academia de Științe din Torino[*][16]
Academia de Științe Göttingen[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratJoseph Stefan[17]  Modificați la Wikidata
DoctoranziPaul Ehrenfest[18]
Lise Meitner[19]
Gustav Herglotz[*][13]
Philipp Frank[*][13]
Hermann von Lewinski[*][13]
Walther Nernst[13]
Ignaz Schütz[*][13]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruConstanta Boltzmann
Legea Stefan-Boltzmann
Constanta Stefan-Boltzmann
ecuația Boltzmann[*]
distribuția Boltzmann[*]
formula entropiei a lui Boltzmann[*]
list of things named after Ludwig Boltzmann[*][[list of things named after Ludwig Boltzmann (articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*] ()
æresdoktor ved Universitetet i Oslo[*][[æresdoktor ved Universitetet i Oslo |​]]
Honorary doctor of the University of Oxford[*][[Honorary doctor of the University of Oxford |​]]
membru străin al Royal Society[*] ()[20]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Ludwig Boltzmann (n. , Viena, Imperiul Austriac – d. , Duino⁠(d), Comitatul Gorizia și Gradisca, Litoralul austriac, Austro-Ungaria) a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei Austriece de Științe. A adus contribuții fundamentale la termodinamică și teoria cinetică a gazelor, dând explicația mecanismului prin care procesele macroscopice ireversibile rezultă din dinamica reversibilă a particulelor microscopice, și explicația statistică a principiului al doilea al termodinamicii.

A studiat la Viena, Heidelberg și Berlin. A fost profesor la Universitatea din Viena (1867), la Universitatea din Graz (1869), din nou la Viena (1873), apoi profesor de fizică experimentală la Graz (1876), de fizică teoretică la München (1890) și în final la Viena (1895).

Marea sa realizare o constituie aplicarea matematicii în studiul fenomenelor fizicii. Astfel, a generalizat legile teoriei cinetice a gazelor cu ajutorul metodelor statistice.

În 1877 a completat studiul termodinamicii, luând în considerare structura corpusculară a sistemelor fizice și mișcarea dezordonată a moleculelor și astfel a fundamentat pe cale cinetico-moleculară principiul al doilea al termodinamicii.

S-a ocupat cu teoriile lui Maxwell și cu teoriile dialecticii.

A stabilit constanta universală în fizică k (numită ulterior constanta Boltzmann), egală cu raportul dintre constanta gazelor perfecte, R și numărul de atomi/molecule dintr-un mol (numărul lui Avogadro, NA).

De asemenea, Boltzmann este cunoscut pentru lucrările sale asupra corpurilor solide cristaline, asupra radiației, în care pentru prima dată a aplicat ipoteza presiunii luminii a lui Maxwell. A confirmat mișcarea de rotație a particulelor, preconizată de Lomonosov.

S-a ocupat și de principiile analitice ale mecanicii.

Concepții filozofice

[modificare | modificare sursă]

Boltzmann s-a ocupat și cu filozofia și a fost unul dintre adepții concepției atomiste științifice, situându-se ferm pe poziții materialiste în interpretarea fenomenelor fizice.

A combătut concepțiile idealiste ale lui Wilhelm Ostwald.

  • Vorlesungen über Maxwells Theorie der Elektrizität und des Lichtes (1896 - 1898)
  • Vorlesungen über die Prinzipe der Mechanik (1897).
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ludwig Boltzmann
  1. ^ a b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în . 
  2. ^ a b c Bibliothèque nationale de France. „Ludwig Boltzmann” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în . 
  3. ^ „Ludwig Boltzmann”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în . 
  4. ^ „Ludwig Boltzmann” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în . 
  5. ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în . 
  6. ^ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Больцман Людвиг (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 
  7. ^ a b „www.accademiadellescienze.it” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în . 
  8. ^ a b „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473. 
  9. ^ „Ludwig Boltzmann” (în catalană). Gran Enciclopèdia Catalana[*]. Wikidata Q2664168. 
  10. ^ Dalibor Brozović; Tomislav Ladan (). „Ludwig Boltzmann” (în croată). Hrvatska enciklopedija[*]. OL 18248084W. Wikidata Q1789619. 
  11. ^ „Ludwig Boltzmann” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. 
  12. ^ a b c d e f g h i „Ludwig Boltzmann”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. 
  13. ^ a b c d e f „Ludwig Boltzmann” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984. 
  14. ^ . p. 1 https://www.google.cat/books?id=pLmxoH2JiyoC.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  15. ^ „DOI: 10.5281/ZENODO.18315206”. doi:10.5281/ZENODO.18315206. Accesat în . 
  16. ^ „Ludwig Boltzmann” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în . 
  17. ^ „Ludwig Boltzmann” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984. Accesat în . 
  18. ^ „Ludwig Boltzmann” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984. Accesat în . 
  19. ^ „Ludwig Boltzmann” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984. Accesat în . 
  20. ^ „List of Royal Society Fellows 1660-2007” (PDF). Societatea Regală din Londra. p. 40. Wikidata Q111806251. 
  21. ^ Charles Coulston Gillispie, ed. (). Dictionary of Scientific Biography (în engleză). Detroit: Charles Scribner's Sons. ISBN 978-0-684-31559-1. OCLC 187313311. OL 26821008M. Wikidata Q28970153. 
  22. ^ a b c d Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în . 
  23. ^ „Ludwig Boltzmann”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.