Lovitura de stat din Sudan din 2019

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lovitura de stat din Sudan din 2019

Palatul prezidențial din Sudan
Informații generale
Perioadă11 aprilie 2019[1]
Loc Sudan
15°30′N 32°34′E ({{PAGENAME}}) / 15.5°N 32.56°E
Rezultatînlăturarea președintelui Omar al-Bashir
Beligeranți
 Sudan Guvernul Sudanului Sudan Forțele Armate Sudaneze
Conducători
 Sudan președintele Omar al-Bashir Sudan general-locotenent Ahmed Awad Ibn Auf
Pierderi
11 uciși[2]

În dimineața zilei de 11 aprilie 2019, președintele sudanez Omar al-Bashir a fost înlăturat de la putere de forțele armate sudaneze pe fondul protestelor în curs de desfășurare, după ce s-a aflat în această funcție timp de aproape 30 de ani.[3]

Context[modificare | modificare sursă]

Începând cu 19 decembrie 2018, în Sudan, s-au declanșat o serie de demonstrații în mai multe orașe, din cauza creșterii drastice a costului vieții și a deteriorării economiei țării.[4] În ianuarie 2019, protestele au mutat atenția de la chestiunile economice până la cereri de demisie a președintelui Sudanului Omar al-Bashir.[5][6]

În februarie 2019, Bashir a decretat prima stare de urgență națională în douăzeci de ani în mijlocul tulburărilor tot mai mari.[7][8]

Lovitura de stat și urmările[modificare | modificare sursă]

La 11 aprilie, militarii sudanezi l-au îndepărtat pe Omar al-Bashir din funcția de președinte al Sudanului, au dizolvat cabinetul și legislativul național și au anunțat o stare de urgență de trei luni, urmată de o perioadă de tranziție de doi ani.[9] Generalul-locotenent Ahmed Awad Ibn Auf, care era atât ministrul apărării din Sudan, cât și vicepreședintele Sudanului, s-a declarat șef de stat de facto, a anunțat suspendarea constituției țării și a impus o perioadă de interdicție a prezenței pe străzi de la ora 22 până la ora 4 ordonând dizolvarea protestelor aflate în desfășurare.[10] Împreună cu Legislativul Național și guvernul național, au fost dizolvate și guvernele de stat și consiliile legislative din Sudan.[11]

Mass-media de stat a raportat că toți deținuții politici, inclusiv liderii protestelor împotriva lui Bashir, au fost eliberați din închisoare.[10] Partidul Congresului Național al lui Al-Bashir a răspuns anunțând organizarea un miting care să îl susțină pe președintele îndepărtat.[12] Soldații au percheziționat, de asemenea, birourile Mișcării Islamice, principala aripa ideologică a Congresului Național, de la Khartoum.[13]

La 12 aprilie, guvernul militar a convenit să scurteze durata guvernării sale la „o lună” și să transfere controlul către un guvern civil, în cazul în care negocierile ar putea conduce la formarea unui nou guvern.[14] În acea seară, Auf a demisionat din funcția de președinte al consiliului militar și l-a numit pe gen. lt. Abdel Fattah al-Burhan, care era inspectorul general al forțelor armate, ca succesor al său.[15][16][17] Aceasta a urmat protestelor apărute împotriva deciziei sale de a nu-l extrăda pe Bashir Curții Penale Internaționale.[15][18] Demisia a fost privită ca un „triumf” de către protestatari.[19][20] Burhan este considerat a avea un dosar mai curat decât ceilalți generali al lui Al-Bashir și nu este urmărit pentru crime de război de către vreo instanță internațională.[20] El a fost unul dintre generalii care s-au adresat protestatarilor în timpul săptămânii când și-au construit o tabără lângă cartierul general militar, întâlnindu-se cu aceștia față în față și ascultând opiniile lor.[20]

În ciuda impunerii interdicției pe timpul nopții, protestatarii au rămas pe străzi.[21] La data de 13 aprilie, Burhan a anunțat în primul său mesaj televizat că interdicția impusă de Auf a fost ridicată și că a fost emis un ordin pentru a finaliza eliberarea tuturor deținuților închiși în baza legilor de urgență date de Bashir.[22][23] Cu câteva ore înainte,[22] membrii consiliului militar de guvernământ au emis o declarație către televiziunea sudaneză, anunțându-se că Burhan a acceptat demisia șefului serviciilor de informații și securitate Salah Gosh.[24][23][25] Gosh a supravegheat represiunea protestatarilor care s-au opus lui al-Bashir.[23] Ca urmare a acestor anunțuri, discuțiile dintre protestatari și militari privind trecerea la un guvern civil au început oficial.[25]

Într-o declarație, câțiva activiști sudanezi, inclusiv cei ai Asociației Profesioniștilor din Sudan și Partidului Comunist Sudanez, au denunțat consiliul militar de tranziție ca guvern al „acelorași fețe și entități împotriva cărora s-au revoltat oamenii noștri”. Activiștii au cerut ca puterea să fie predată unui guvern civil.[3][26] La 12 aprilie, generalul Omar Zein al-Abideen, membru al Consiliului militar de tranziție de guvernământ, a anunțat că transferul guvernului sudanez către o guvernare civilă va avea loc „în primele luni când se formează un guvern” și se oferă să înceapă discuțiile cu protestatarii pentru a începe această tranziție.[14] La 14 aprilie 2019, a fost anunțat că consiliul a fost de acord ca protestatarii să nominalizeze un prim-ministru civil și ca civilii să fie în fruntea fiecărui minister cu excepția Ministerului Apărării și a Internelor.[27][28] În aceeași zi, purtătorul de cuvânt al consiliului militar, Shams El Din Kabbashi Shinto, a anunțat că Auf a fost înlăturat ca ministru al apărării și generalul locotenent Abu Bakr Mustafa au fost numit în locul lui Gosh ca șef al Serviciului Național de Informații și Securitate (NISS).[29][30][31]

Pe 15 aprilie 2019, Shams al-Din Kabbashi a anunțat că „Partidul Congresului Național (PNC) nu va participa la vreun guvern de tranziție”.[32][33] În ciuda faptului că i s-a interzis participarea la un guvern de tranziție, PNC nu i s-a interzis să participe la viitoarele alegeri.[32] Proeminentul activist Mohammed Naji al-Asam a anunțat că și între militari și protestatari a crescut încrederea în urma mai multor discuții și a eliberării mai multor deținuți politici, în ciuda unei încercări prost organizate de armată de a dispersa situația.[34] De asemenea, s-a anunțat că consiliul militar a fost restructurat, începând cu numirile general-colonelului Hashem Abdel Muttalib Ahmed Babakr în calitate de șef al armatei și a general-colonelului Mohamed Othman al-Hussein în funcția de adjunct al șefului armatei.[35]

Pe 15 aprilie,[36] Uniunea Africană a dat Sudanului 15 zile pentru a instala un guvern civil.[37] În cazul în care consiliul militar de guvernământ nu se conformează, Sudan va fi suspendat ca membru al UA.[38] Pe 16 aprilie, consiliul militar a anunțat că Burhan a colaborat din nou cu cerințele protestatarilor și i-a demis pe cei trei procurori importanți, printre care procurorul-șef Omar Ahmed Mohamed Abdelsalam, procurorul public Amer Ibrahim Majid și procurorul adjunct Hesham Othman Ibrahim Saleh.[39][40][41] În aceeași zi, două surse importante au anunțat CNN că Bashir, fostul său ministru de interne Abdelrahim Mohamed Hussein și Ahmed Haroun, fostul șef al partidului de guvernământ, vor fi acuzați de corupție și de moartea protestatarilor.[38]

Soarta lui al-Bashir și a aliaților săi[modificare | modificare sursă]

După ce a fost reținut, al-Bashir a fost inițial plasat sub arest la domiciliu sub pază mare; garda de corp personală a fost eliberată.[42] Locotenentul general Omar Zein Alabedin, membru al Consiliului Militar de Tranziție, a declarat că guvernul militar nu îl va extrăda pe al-Bashir la Haga pentru a fi acuzat de Curtea Penală Internațională, unde al-Bashir este subiectul unui mandat de arestare pentru acuzații de crime împotriva umanității și a crimelor de război în legătură cu genocidul din Darfur în perioada 2003-2008. Al-Abideen a declarat, totuși, că guvernul militar va încerca să-l acuze pe al-Bashir în Sudan.[42][43][44]

Mai mult de 100 de aliați ai lui al-Bashir,[45] inclusiv premierul Mohamed Taher Ayala, liderul Partidului Congresului Național Ahmed Haroun, membrul Congresului Național Awad Al-Jaz, fostul ministru al apărării și guvernatorul statului Khartoum Abdel Rahim Mohammed Hussein, vicepreședinții Bakri Hassan Saleh și Ali Othman Taha au fost, de asemenea, arestați.[42][46][47][45] Mai multe persoane care au servit în guvernul lui Al-Bashir au fost arestate pe 14 aprilie 2019.[28] Printre cei arestați pe 14 aprilie au fost șeful sectorului politic al partidului, Abdel Rahman al-Khidir, fostul ministru de interne Ibrahim Mahmoud, fostul ministru al afacerilor prezidențiale, Fadl Abdallah și șeful sectorului de tineret al partidului, Mohamed al-Amin.[33][32]

La 17 aprilie 2019, doi funcționari ai închisorii, precum și membrii familiei lui al-Bashir, au confirmat că al-Bashir a fost transferat din palatul prezidențial, unde fusese plasat în arest la domiciliu, la închisoarea de securitate maximă Kobar din Khartoum.[48][49][50] S-a anunțat că al-Bashir este înconjurat de o securitate strictă și se află izolat,[49] fiind aceeași închisoare în care al-Bashir a reținut prizonieri politici în timpul domniei sale la putere.[49][50] Aceasta s-a întâmplat la o zi după ce Ministrul Afacerilor Externe al Ugandei, Henry Oryem Okello, a anunțat că oferă azil în Uganda fostului președinte al Sudanului.[49] Mai mulți alți aliați ai lui al-Bashir sunt reținuți și se află în închisoare.[50] Informațiile despre transferul lui al-Bashir au fost ulterior confirmate Al Jazeera de către un gardian al închisorii.[51] Purtătorul de cuvânt al consiliului militar Shams Eldin Kabashi a adăugat că doi dintre frații lui Al-Bashir, Abdullah al-Bashir și Alabas al-Bashir, au fost, de asemenea, arestați.[51]

Reacții internaționale[modificare | modificare sursă]

Organizații suprastatale[modificare | modificare sursă]

  •  ONU: Organizația Națiunilor Unite a dat o declarație prin care solicită noului guvern să nu folosească violența împotriva protestatarilor pașnici.[52]
  • Uniunea Africană: Uniunea Africană a condamnat lovitura de stat, spunând că această mișcare nu este răspunsul adecvat la provocările cu care se confruntă Sudanul și aspirațiile poporului său.[53]
  •  Uniunea Europeană: UE a declarat că monitorizează situația din Sudan și invită toate părțile să se abțină de la violență și să găsească o modalitate de a asigura o tranziție pașnică.[54]

Alte țări[modificare | modificare sursă]

  •  Egipt: Guvernul Egiptului și-a exprimat sprijinul pentru poporul sudanez.[55]
  •  Franța: Guvernul francez urmărește îndeaproape situația în curs de dezvoltare, solicitând ca vocea poporului sudanez să fie ascultată și susține procesul de pace.[56]
  •  Germania: Guvernul german a cerut o soluție pașnică pentru a dezamorsa criza.[57]
  •  Rusia: Mulți parlamentari ruși au condamnat organizatorii loviturii de stat.[58]
  •  Arabia Saudită: Arabia Saudită a salutat noile evoluții și a promis ajutor economic.[59]
  •  Turcia: Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că speră că un „proces democratic normal” va reveni în Sudan.[60]
  •  Emiratele Arabe Unite: EAU a salutat noile evoluții.[59]
  •  Statele Unite: Statele Unite au lansat o declarație în sprijinul tranziției pașnice către un guvern condus de civili în termen de doi ani.[52]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Elbagir, Nima (). „Bashir was forced out in pre-dawn meeting”. CNN. Accesat în . Înainte de zori, șefii celor patru aparate de securitate principale din Sudan au sosit la reședința președintelui Omar al-Bashir pentru a transmite mesajul că trebuie să demisioneze. La ora 3:30, conducătorii agențiilor de securitate, care până în prezent erau loiali lui Bashir, i-au spus liderului Sudanului că „nu există altă alternativă“ decât să demisioneze... 
  2. ^ „Timeline: Four months of protests in Sudan”. France 24 (în engleză). . Accesat în . 
  3. ^ a b en El Sirgany, Sarah; Elbagir, Nima; Abdullah, Yasir (). „Sudan's President Bashir forced out in military coup”. CNN. Accesat în . 
  4. ^ „Several killed in Sudan as protests over rising prices continue”. Al Jazeera. . Accesat în . 
  5. ^ „Sudanese police fire on protests demanding president step down”. The Guardian. . Accesat în . 
  6. ^ Osha Mahmoud (). 'It's more than bread': Why are protests in Sudan happening?”. Middle East Eye. Accesat în . 
  7. ^ Khalid Abdelaziz (). „Day into emergency rule, Sudan's Bashir names VP and prime minister”. Reuters. 
  8. ^ Mohammed Alamin (). „Sudan's Al-Bashir Declares State of Emergency for One Year”. Bloomberg. Accesat în . 
  9. ^ en Sarah El Sirgany, Nima Elbagir and Yasir Abdullah. „Sudan's President Bashir forced out in military coup”. CNN. 
  10. ^ a b en Osman, Muhammed; Bearak, Max (). „Sudan's military overthrows president following months of popular protests”. The Washington Post (în engleză). Accesat în . 
  11. ^ en „Sudanese protesters reject army procedures, decide to continue sit-in – Global Times”. www.globaltimes.cn. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ en „Bashir's Supporters Plan Rival Sudanese Rally to Defend His Rule”. Bloomberg News. . 
  13. ^ en „Soldiers raid Bashir's ruling party offices: witnesses”. www.nation.co.ke. Daily Nation. Accesat în . 
  14. ^ a b en 'We are not greedy for power': Sudan army promises civilian gov't”. Al Jazeera. . Accesat în . 
  15. ^ a b en „Head of Sudan military council steps down one day after long-time leader Bashir toppled in coup”. euronews. . Accesat în . 
  16. ^ en „The Latest: Sudan's post-coup transitional leader steps down”. SFGate. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ en „Sudan defense minister steps down as head of transitional military council”. english.alarabiya.net. Accesat în . 
  18. ^ en „Sudan's Ibn Auf steps down as head of military council”. www.aljazeera.com. Accesat în . 
  19. ^ en AfricaNews (). „Sudan coup leader resigns, protesters celebrate 'triumph'. Africanews. 
  20. ^ a b c en „Sudan replaces military leader linked to genocide, rejects extraditing ex-president Social Sharing”. CBC News. . 
  21. ^ en „Sudan protesters defy military curfew”. BBC News. . 
  22. ^ a b en „Sudan's security and intelligence chief resigns, as new leader lifts night curfew”. France 24. . 
  23. ^ a b c en „Sudan's intelligence chief Salah Gosh resigns: Military council”. Middle East Eye. 
  24. ^ en „Sudan intelligence chief Salih Ghosh resigns day after president Omar al-Bashir toppled by army”. Firstpost. 
  25. ^ a b en „Sudan's military holds talks with protesters as curfew lifted”. www.aljazeera.com. 
  26. ^ ar „الحزب الشيوعي السوداني Sudanese Communist Party-SCP”. www.facebook.com. Accesat în . 
  27. ^ en AfricaNews (). „Sudan military arrests Bashir's brothers, 'tame' militia groups”. Africanews. Accesat în . 
  28. ^ a b en „Sudan arrests former government members”. . Accesat în – via www.bbc.com. 
  29. ^ en „Sudan's military council removes defense minister, names new..”. . Accesat în – via www.reuters.com. 
  30. ^ en „Sudan military vows to reform intelligence service amid protests”. www.aljazeera.com. Accesat în . 
  31. ^ en „Sudan's military council names new intelligence chief”. France 24. . Accesat în . 
  32. ^ a b c https://www.alaraby.co.uk/english/news/2019/4/15/bashirs-party-barred-from-transitional-government-military-council-says
  33. ^ a b en „Partai Mantan Presiden Sudan Dilarang Ikut Transisi”. Republika Online. . Accesat în . 
  34. ^ en Magdy, Samy (). „Sudan's protesters voice optimism after talks with army”. AP NEWS. Accesat în . 
  35. ^ en „Sudan leaders face pressure for transfer to civilian rule”. www.aljazeera.com. Accesat în . 
  36. ^ en „African Union sets deadline for Sudan power transfer”. www.aljazeera.com. Accesat în . 
  37. ^ en „African Union sets deadline for Sudan power transfer”. www.aljazeera.com. Accesat în . 
  38. ^ a b en CNN, Leona Siaw. „African Union gives Sudan 15 days to establish civil rule”. CNN. Accesat în . 
  39. ^ en „Sudan Military Ruler Sacks Prosecutor General: Statement – Al-Manar TV Lebanon”. www.english.almanar.com.lb. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ en „Sudan's interim military council fires three top public prosecutors”. . Accesat în – via www.reuters.com. 
  41. ^ en correspondent, Jason Burke Africa (). „Sudan's military rulers sack more top officials after pressure from protesters”. Accesat în – via www.theguardian.com. 
  42. ^ a b c Farai Sevenzo, Sarah El Sirgany and Nima Elbagir, Sudan will prosecute Bashir but won't hand him over, military says, CNN (13 aprilie 2019).
  43. ^ en Maggie Michael (). „Sudanese Army Won't Extradite Deposed President Omar al-Bashir”. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ en „The Latest: Sudan's post-coup transitional leader steps down”. Associated Press. . Accesat în . 
  45. ^ a b en „More than 100 people arrested from president's team in Sudan, including prime minister”. TASS. Accesat în . 
  46. ^ en Nima Elbagir (). „As Bashir faces court, Sudan's protesters keep the music alive”. CNN. 
  47. ^ en „Sudan's President Steps Down After Months of Protests”. Al Bawaba. Accesat în . 
  48. ^ en „Toppled Bashir moved from residence to Khartoum's Kobar prison: relatives”. Reuters. . 
  49. ^ a b c d en Sudan crisis: Ex-President Omar al-Bashir moved to prison, BBC News (17 aprilie 2019).
  50. ^ a b c en Nima Elbagir and Yasir Abdullah (). „Sudan's Bashir transferred to notorious maximum-security prison”. CNN. 
  51. ^ a b en „Omar al-Bashir's brothers arrested as Sudan protests continue”. Al Jazeera. . 
  52. ^ a b en „Sudan's military removes al-Bashir: All the latest updates”. Al Jazeera. Accesat în . 
  53. ^ en Mbewa, David Ochieng. „African Union criticises military takeover in Sudan”. Accesat în . 
  54. ^ en „EU Follows Situation In Sudan, Delegation In African Country Continues Work - Spokeswoman”. UrduPoint. Accesat în . 
  55. ^ en Mackintosh, Eliza; Griffiths, James (). „Sudan's Omar al-Bashir forced out in coup”. CNN. Accesat în . 
  56. ^ en étrangères, Ministère de l'Europe et des Affaires. „Soudan – Q&R – Extrait du point de presse (11.04.19)” (în franceză). France Diplomatie : Ministère de l'Europe et des Affaires étrangères. Accesat în . 
  57. ^ en Șimșek, Ayhan. „Germany calls for peaceful solution to Sudan crisis”. Anadolu Agency. Accesat în . 
  58. ^ en „Russian Lawmakers Criticize Sudan Coup as 'Unconstitutional'. The Moscow Times. . Accesat în . 
  59. ^ a b en „Sudan's protesters stand firm for civilian rule”. The Economist. . 
  60. ^ en „Erdogan hopes Sudan will return to 'normal democratic process' (în engleză). Yahoo! News. Agence France-Presse. . Accesat în .