Listă de cutremure în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aceasta este o listă de cutremure în România, inclusiv cutremure notabile istorice, care au avut epicentre în limitele actuale ale României sau care au provocat efecte semnificative în acest perimetru.

Hazard seismic[modificare | modificare sursă]

Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș - Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.[1] Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română.[2]

Frecvența cutremurelor[modificare | modificare sursă]

Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 de ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani.[3]

Liste[modificare | modificare sursă]

1000-1590[modificare | modificare sursă]

= Cutremur cu magnitudine 7 - 8
= Cutremur cu magnitudine 5.9 - 6.9
Dată Magnitudine Intensitate Epicentru Pagube Descriere
01022-05-12 12 mai 1022 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01038-08-15 15 august 1038 7,3 Mw[4] X. Intens Vrancea
01107-02-01 1 februarie 1107 7,1 Mw[4] X. Intens Vrancea
01126-08-08 8 august 1126 7,1 Mw [4] X. Intens Vrancea
01170-04-01 1 aprilie 1170 7,3 Mw [4] X. Intens Vrancea
01196-02-13 13 februarie 1196 7,5 Mw [4] X. Intens Vrancea
01223-01-08 8 ianuarie 1223 5,9 Mw[5] VIII Destructiv Depresiunea Transilvaniei
01230-05-10 10 mai 1230 7,3 Mw[4] X. Intens Vrancea
01258-02-07 7 februarie 1258 7,1 Mw[4] X. Intens Vrancea
01444-08-04 4 august 1444 6 Mw[4] VII. Foarte puternic Vrancea
01446-10-10 10 octombrie 1446 7,5 Mw [4] X. Intens Vrancea
01471-08-29 29 august 1471 7,5 Mw [6] IX. Violent Vrancea În conformitate cu cronicile locale, acesta a fost cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, având loc în timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

A produs alunecări de teren, replicile sale simțindu-se în Moldova și Țara Românească pentru încă 5 zile.

01471-08-29 29 august 1471 7,3 Mw[4] X. Intens Vrancea Are loc pe aceeași dată cu seismul din 29 august 1471.
01516-11-24 24 noiembrie 1516 7,5 Mw [6] X. Intens Vrancea
01523-06-09 9 iunie 1523 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01523-11-19 19 noiembrie 1523 5,9 Mw[6] VIII Destructiv Depresiunea Transilvaniei
01545-07-19 19 iulie 1545 7,1 Mw [4] X. Intens Vrancea
01550-10-26 26 octombrie 1550 6,5 Mw[4] VIII. Distructiv Zona Făgăraș - Câmpulung
01552-08-21 21 august 1552 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01569-08-17 17 august 1569 6,4 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01571-04-10 10 aprilie 1571 6,5 Mw[6] VIII. Distructiv Vrancea
01571-05-10 10 mai 1571 7,1 Mw [4] X. Intens Vrancea Are loc cu o lună mai târziu față de seismul din 10 aprilie 1571.
01578-04-01 1 aprilie 1578 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01590-04-30 30 aprilie 1590 7,3 Mw[6] IX. Violent Vrancea
01590-08-10 10 august 1590 6,5 Mw[6] VIII. Distructiv Zona Făgăraș - Câmpulung
  • Note: Cutremure M5.9+ .

1590 – 1821[modificare | modificare sursă]

= Cutremur cu magnitudine > 7.8
= Cutremur cu magnitudine 7 - 7.8
= Cutremur cu magnitudine 5.9 - 6.9
Dată Magnitudine Intensitate Epicentru Pagube Descriere
01594-12-01 1 decembrie 1594 necunoscut[6] Transilvania
01595-04-21 21 aprilie 1595 7,1 Mw [4] X. Intens Transilvania
01595-12-08 8 decembrie 1595 necunoscut[6] Transilvania
01598-11-22 22 noiembrie 1598 6,5 Mw[4] VIII. Distructiv Vrancea
01599-03-04 4 martie 1599 6,1 Mw[4] VIII. Distructiv Vrancea
01604-05-03 3 mai 1604 6,8 Mw [6] VIII. Distructiv Vrancea
01605-12-24 24 decembrie 1605 7,1 Mw [4] X. Intens Vrancea
01606-01-13 13 ianuarie 1606 6,8 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01620-11-08 8 noiembrie 1620 7,5 Mw [4] IX. Violent Vrancea
01637-02-01 1 februarie 1637 7,1 Mw[4] X. Intens Vrancea
01650-04-19 19 aprilie 1650 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01679-08-09 9 august 1679 7,5 Mw IX. Violent Suceava
01681-08-19 19 august 1681 7,1 Mw [4] X. Intens Vrancea
01701-06-12 12 iunie 1701 7,1 Mw X. Intens Vrancea
01711-10-11 11 octombrie 1711 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01730-04-06 6 aprilie 1730 6,1 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01738-06-11 11 iunie 1738 7,7 Mw X. Intens Vrancea S-a simțit în toată țara.
01740-04-05 5 aprilie 1740 7,3 Mw [4] X. Intens Vrancea
01746-12-07 7 decembrie 1746 5,9 Mw[5] VIII Destructiv Zona Făgăraș - Câmpulung
01778-01-18 18 ianuarie 1778 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01787-01-18 18 ianuarie 1787 6,5 Mw[4] VIII. Distructiv Vrancea
01790-04-06 6 aprilie 1790 7,1 Mw [4] X. Intens Vrancea
01793-12-08 8 decembrie 1793 6,2 Mw [4] VIII. Distructiv Zona Făgăraș - Câmpulung
26 octombrie 1802 7.9 - 8,2 Mw [7] XII. Catastrofic Vrancea 4 morți, sute de răniți Magnitudine estimată între 7.9 și 8.2.

Cel mai puternic cutremur vrâncean. S-a simțit în toată Europa. A durat 2 minute și 30 secunde.[8]

01812-03-05 5 martie 1812 6,5 Mw [9] VIII. Distructiv Vrancea
01821-09-29 29 septembrie 1821 6,6 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01821-11-17 17 noiembrie 1821 6,2 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
  • Note: Cutremure M5.9+ .

1821 – 1904[modificare | modificare sursă]

= Cutremur cu magnitudine 7 - 8
= Cutremur cu magnitudine 6 - 6.9
Dată Magnitudine Intensitate Epicentru Pagube Descriere
01829-11-26 26 noiembrie 1829 7,3 Mw [9] X. Intens Vrancea
01831-08-03 3 august 1831 6,1 Mw[4] VII. Foarte puternic Vrancea
01834-08-03 3 august 1834 6,8 Mw[9] VII. Foarte puternic Vrancea
01835-04-21 21 aprilie 1835 6,5 Mw[4] VIII. Distructiv Vrancea
23 ianuarie 1838 7,5 Mw [4] IX. Violent Vrancea 73 morți, 14 răniți
01844-03-06 6 martie 1844 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01848-01-01 1 ianuarie 1848 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01854-10-28 28 octombrie 1854 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01862-10-16 16 octombrie 1862 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01868-11-13 13 noiembrie 1868 6,8 Mw [4] IX. Violent Vrancea
01868-11-27 27 noiembrie 1868 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01880-12-25 25 decembrie 1880 6,8 Mw [4] IX. Violent Vrancea
01888-08-19 19 august 1888 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01892-10-14 14 octombrie 1892 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01893-05-01 1 mai 1893 6,2 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01893-08-17 17 august 1893 7,1 Mw VIII. Distructiv Vrancea
01893-09-10 10 septembrie 1893 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01894-03-04 4 martie 1894 6,5 Mw [9] VIII. Distructiv Vrancea
01894-08-31 31 august 1894 7,1 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea Malurile Prutului s-au prăbușit pe o porțiune de aproximativ 500 metri în Galați.
01896-03-11 11 martie 1896 6,6 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01896-11-24 24 noiembrie 1896 6,1 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
31 martie 1901 7,2 Mw X. Intens Marea Neagră A generat un tsunami de 4 metri în România.[10]
01901-07-30 30 iulie 1901 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01903-09-13 13 septembrie 1903 6,3 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01904-02-06 6 februarie 1904 6,6 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
  • Note: Cutremure M6.0+ .

1904 – 1946[modificare | modificare sursă]

= Cutremur cu magnitudine 7 - 8
= Cutremur cu magnitudine 6 - 6.9
Dată Magnitudine Intensitate Epicentru Pagube Descriere
01908-10-06 6 octombrie 1908 7,1 Mw[9] IX. Violent Vrancea
01912-05-25 25 mai 1912 6,7 Mw[4] VIII. Distructiv Vrancea
01912-05-25 25 mai 1912 6,1 Mw[4] VII. Foarte puternic Vrancea A avut loc în aceeași zi cu precedentul.
01916-01-26 26 ianuarie 1916 6,4 Mw [4] VIII. Distructiv Zona Făgăraș - Câmpulung
01919-04-18 18 aprilie 1919 6,1 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01919-08-09 9 august 1919 6 Mw[4] VII. Foarte puternic Vrancea
01925-12-25 25 decembrie 1925 6,1 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01928-03-30 30 martie 1928 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01929-05-20 20 mai 1929 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01929-11-01 1 noiembrie 1929 6,1 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01932-05-27 27 mai 1932 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01934-02-02 2 februarie 1934 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01934-03-29 29 martie 1934 6,9 Mw [9] IX. Violent Vrancea
01935-07-13 13 iulie 1935 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01935-09-05 5 septembrie 1935 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01936-05-17 17 mai 1936 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01938-07-13 13 iulie 1938 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01939-09-05 5 septembrie 1939 6,2 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01940-10-22 22 octombrie 1940 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
10 noiembrie 1940 7,4 Mw[11][9] X. Intens Panciu 1.600 morți, 12.100 răniți
01945-03-12 12 martie 1945 6,1 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01945-09-07 7 septembrie 1945 6,5 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01945-12-09 9 decembrie 1945 6,5 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
01946-11-03 3 noiembrie 1946 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
  • Note: Cutremure M6.0+ .

1946 – prezent[modificare | modificare sursă]

= Cutremur cu magnitudine 7 - 8
= Cutremur cu magnitudine 6 - 6.9
= Cutremur cu magnitudine 1 - 5.9
Dată Magnitudine Intensitate Epicentru Pagube Descriere
01948-05-29 29 mai 1948 6,3 Mw [4] VIII. Distructiv Vrancea
01973-08-20 20 august 1973 6 Mw[4] VII. Foarte puternic Vrancea
01976-10-01 1 octombrie 1976 6 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea
4 martie 1977 7,2 Mw [12][9] XI. Extrem Nereju, Vrancea 1.578 morți, 11.300 răniți Cel mai distructiv seism din România.[13][14]A durat 56 secunde[15] (sau 55)[16].
01980-09-11 11 septembrie 1980 4,6 Mw [17] VI. Puternic Orașul Galați Pagube minime în orașele Galați și Brăila.
01981-11-13 13 noiembrie 1981 5,1 Mw[4] VII. Foarte puternic vecinătatea orașului Tulcea[5] Pagube minime în orașul Tulcea.
30 august 1986 7,1 Mw [18][9] VIII. Distructiv Gura Teghii +150 morți, +500 răniți [19]
30 mai 1990 6.9 - 7 Mw [18][9] VII. Foarte puternic Vrancea 13 morți, 360 răniți
01990-05-31 31 mai 1990 6,4 Mw [20][4] VII. Foarte puternic Vrancea A avut loc la o zi după precedentul.[20]
01990-05-31 31 mai 1990 6,1 Mw [4] VII. Foarte puternic Vrancea A avut loc în aceeași zi cu precedentul.
01991-07-12 12 iulie 1991 5,7 Mw [4] VIII. Distructiv Banloc [5] 2 morți, 30 răniți, +5.000 clădiri avariate[21] Produs la adâncimea de 11 km.[22]
01991-07-18 18 iulie 1991 5,5 Mw [4] VII. Foarte puternic zona Herculane - Ofsenița[5] +615 case avariate[21]
01991-12-02 2 decembrie 1991 5,6 Mw [4] VIII. Distructiv Voiteg +5.000 case avariate, cca. 4.500 sinistrați [21] Produs la adâncimea de 9 km. [22]
02004-10-27 27 octombrie 2004 6 Mw [23] VII. Foarte puternic Vrancea Nu a produs.[24] Cel mai puternic seism din sec. XXI.
02008-05-07 7 mai 2008 5,2 Mw[5] - 5,4 Mw [4] VI. Puternic NV Mării Negre[5] Pagube minime în Bulgaria.
02009-04-25 25 aprilie 2009 5,3 Mw[25] VI. Puternic Vrancea
02013-09-23 23 septembrie 2013 - 02013-10-10 10 octombrie 2013 1 Mw - 3,9 Mw [4] VI. Puternic[26] Izvoarele, Galați cca. 30% din casele din Izvoarele avariate[27] cca. 300 de cutremure[28], produse la adâncimi cuprinse între 2 și 9 km.
02013-10-06 6 octombrie 2013 5,5 Mw V. Destul de puternic Vrancea Pagube minime în Bulgaria si Romania. In judetul Buzau s-a prabusit un fragment de zid de secol XVIII de la schitul Berca[29] Cutremurul a fost resimțit în nordul Bulgariei (în orașele Ruse, Șumen și Silistra)[30][31] și în Republica Moldova[32] (chiar Chișinău).[33][34]
22 noiembrie 2014 5,7 Mw VI. Puternic[35][36] Vrancea Ziduri și șosele crăpate în Galați și Tulcea. Alimentarea cu electricitate întreruptă în zona epicentrală. Un rănit în Tulcea,[37] 8 răniți în Galați,[38] și 5 persoane vârstnice hipertensive din Brăila au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza atacurilor de panică.[39]
24 septembrie 2016 5,8 Mw[40] VI. Puternic Vrancea Fațade prăbușite. Cutremurul s-a simțit puternic la Iași. Seismul a afectat una dintre clădirile importante ale orașului, o construcție de patrimoniu, care nu a fost niciodată reabilitată.12 persoane au suferit atacuri de panică, iar două s-au rănit ușor în timp ce încercau să iasă din locuințe.[41] Seismul s-a resimțit puternic în București[42] și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.
28 decembrie 2016 5,3 Mw VI. Puternic Vrancea[43] Ramele de la geamurile unor clădiri vechi au căzut. S-a resimțit și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.
8 februarie 2017 5,0 Mw V. Destul de puternic Vrancea Nu a produs.
28 octombrie 2018 5,8 Mw[44] VI. Puternic Vrancea Nu a produs. Seismul s-a resimțit puternic în București și ușor în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.
31 ianuarie 2020 5,2 Mw V. Destul de puternic Vrancea Nu a produs.[45] S-a resimțit în București și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.
3 noiembrie 2022 5,3 Mw VI. Puternic Vrancea S-a resimțit în București și în Republica Moldova și în Ucraina.[46]
13 februarie 2023 5,2 Mw V. Destul de puternic Județul Gorj Nu a produs pana acum. S-a resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria.[47]
14 februarie 2023 5,7 Mw VII. Foarte puternic Județul Gorj Turla bisericii din Tismana a fost avariată grav. Mai multe clădiri din România au fost afectate.[48] Fațada unei clădiri din Veliko Gradište, Serbia, s-a prăbușit parțial.[49][50] Mai multe persoane au fost rănite ușor, iar altele au suferita atacuri de panică.[51] S-a resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria.[52]
26 februarie 2023 3.1 Mw III. Perceptibil Brăila S-a resimțit în Brăila, Galați și Buzău [53]
6 iunie 2023 5.3 Mw VII. Foarte puternic Arad Nu au existat pagube grave și nici victime. S-a resimțit în Arad, Timișoara și Cluj, dar și în Serbia, Ungaria și Croatia [54]
4 decembrie 2023 4.8 Mw IV. Moderat Vrancea Nu au existat pagube grave și nici victime. Seismul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 54km NV de Buzau, 57km V de Focsani, 63km SE de Sfantu-Gheorghe, 68km E de Brasov, 77km NE de Ploiesti.[55]
24 decembrie 2023 4.2 Mw II. Slab Vrancea Nu au existat pagube grave și nici victime. S-a resimțit în Brașov, Iasi, Galați, Bacău și Ploiești [56]
15 ianuarie 2024 4.3 Mw III. Perceptibil Vrancea Nu au existat pagube grave și nici victime. A avut două replici S-a resimțit în Brașov, Iasi, Galați, Bacău, București și Ploiești [57]


  • Note: Cutremure M1 - M6 (doar) cu pagube materiale.

Galerie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Vladimir Yu Sokolov, Friedemann Wenzel, Rakesh Mohindra, „Probabilistic seismic hazard assessment for Romania and sensitivity analys: A case of joint consideration of intermediate-depth (Vrancea) and shallow (crustal) seismicity”, Soil Dynamics and Earthquake Engineering, 29, 364-381
  2. ^ Ardeleanu, L. et al. (2005) „Probabilistic seismic hazard map for Romania as a basis for a new building code”. Natural Hazards and Earth System Science 5, 679-684
  3. ^ „Earthquake Risk Perception in Bucharest, Romania”, Geological and Mining Engineering and Sciences
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av aw ax ay az ba bb bc bd be bf bg bh bi bj bk bl bm bn bo bp bq br bs bt bu bv bw bx by bz ca cb cc cd ce cf cg ch ci cj http://www.snas.ro/index.php?option=istoric
  5. ^ a b c d e f g „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c d e f g h i „Principalele cutremure din perioada 1450-1800 - MOBEE”. mobee.infp.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Poetul rus Aleksandr Pușkin, martor al devastatorului cutremur care a avut loc în 1802, în Vrancea”. 
  8. ^ „Bucureștiul și Marele Cutremur de la 1802”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ a b c d e f g h i j http://www.world-earthquakes.com/index.php?option=hist&zone=ROMANIA
  10. ^ „Cutremure in Marea Neagra: pericol de tsunami?”. 
  11. ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/s-a-simtit-pana-la-moscova-a-fost-in-noiembrie-primul-mare-cutremur-din-romania-video-1065068.html
  12. ^ „Cum a fost devastat Bucurestiul de cutremurul din '77 - imagini noi”. 
  13. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Cutremurul din 1977 - imagini noi”. . 
  15. ^ „REALITATEA .NET”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Cutremurul din 4 martie 1977 - 55 de secunde de cosmar”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ http://jurnalul.ro/media/raport_15_10_2013.pdf
  18. ^ a b „Lista celor mai puternice cutremure din România”. 
  19. ^ http://earthquake.usgs.gov/earthquakes/eqarchives/significant/sig_1986.php
  20. ^ a b „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ a b c Georgescu, Emil-Sever; Dobre, Daniela; Dragomir, Claudiu-Sorin; Borcia, Ioan Sorin. „Timișoara și seismele bănățene” (PDF). Roeduseis. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  22. ^ a b http://www.agir.ro/buletine/988.pdf
  23. ^ „Elldor.Info  » Lista celor mai puternice cutremure din România, cauzele și consecințele lor”. elldor.info. 
  24. ^ „VIDEO ARHIVA Cele mai puternice cutremure din Romania ultimilor 100 de ani”. 
  25. ^ cutremur-de-5-3-grade-in-vrancea-video-4240742
  26. ^ „Raport al Institului pentru Fizica Pamantului: Cutremurele din Galati sunt de natura tectonica si nu au legatura cu exploatarile de petrol din zona”. 
  27. ^ „FENOMENUL IZVOARELE. După cutremurul nr. 78, sătenii oscilează între seismologul de la București, care „liniștește populația" la căminul cultural, și popa Casian”. 
  28. ^ „Cutremurele din Galați. Experții trag primele concluzii”. 
  29. ^ „schitul Berca, TVR”. Accesat în . 
  30. ^ „Cutremurul de 5,5 s-a simțit și în nordul Bulgariei și în Republica Moldova”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „CUTREMUR 6 OCTOMBRIE - CEL mai puternic din România în ULTIMII 8 ANI. A fost resimțit și în R. Moldova”. 
  32. ^ „Elldor.Info  » Cutremur de 5.5 grade în Vrancea, resimțit la Chișinău. Sunt posibile replici de până la 4 grade. Update: Alte 2 cutremure – în Vrancea și la Galați”. elldor.info. 
  33. ^ Noi.md (), CUTREMUR de 5.5 resimțit la Chișinău (în rusă), noi.md 
  34. ^ UNIMEDIA. „Cutremur de 5.5 grade, resimțit la Chișinău. Sunt posibile replici de până în 4 grade”. 
  35. ^ Sorin. „Cutremurul crustal moderat de magnitudine 5,7 din 22 noiembrie 2014”. Cutremur.net. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „UPDATE Cutremur puternic, de magnitudine 5,7, resimțit și în București. Cel mai mare seism din acest an. Cutremurul a avut mai multe replici”. 
  37. ^ „Rețele de telefonie și curent picate, șosele crăpate, mobilă distrusă în apartamente - efectele cutremurului de 5,7 grade de sâmbătă seară”. 
  38. ^ ROMANIȚĂ, Maria. „Panică după cutremur - Monitorul de Galati - Ziar print si online”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „cauta - Obiectiv Vocea Brailei”. www.obiectivbr.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului - Seismicitate recentă, Catalogul Romplus
  41. ^ „Urmările cutremurului. Fațade prăbușite, atacuri de panică”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  42. ^ George-Andrei Cristescu (), Cutremur de 5,8 pe Richter în Vrancea. Seismul s-a resimțit la București, adevarul.ro 
  43. ^ „GEOFON Program GFZ Potsdam :: gfz2016zlio”. geofon.gfz-potsdam.de. 
  44. ^ INFP a revizuit la 5,8 pe scara Richter magnitudinea cutremurului produs duminică dimineața Arhivat în , la Wayback Machine., Agenția de Presă AGERPRES, 28 octombrie 2018
  45. ^ „Cutremur cu magnitudinea 5,2 în Vrancea. Seismul a fost resimțit și în București”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  46. ^ Itu, Andrei. „Cutremurul din România, resimțit în 4 regiuni din Ucraina și în Republica Moldova”. DCNews. Accesat în . 
  47. ^ „Cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade în România, în județul Gorj / Seismul s-a simțit în mai multe județe, dar și în Serbia și Bulgaria”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  48. ^ „Cutremurul puternic din Gorj a produs victime. Mai multe clădiri au fost avariate”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  49. ^ „VIDEO Cum a fost simțit cutremurul la Tismana - Gorj: turla unei biserici a fost serios afectată”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  50. ^ „Cutremurul din Gorj s-a simțit puternic și la Sofia și Belgrad, precum și în alte orașe din Bulgaria și Serbia”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  51. ^ „Cutremurul puternic din Gorj a produs victime. Mai multe clădiri au fost avariate”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  52. ^ „Cutremur de 5,7 în România / Seismul s-a simțit și în București și a fost urmat de două replici”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  53. ^ Itu, Andrei. „Cutremurul din România, resimțit în Galați și Brăila”. DCNews. Accesat în . 
  54. ^ „VIDEO Momentul în care s-a produs cutremurul din Arad. Mai multe clădiri au fost avariate”. Digi 24. . Accesat în . 
  55. ^ https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-cutremur-cu-magnitudinea-4-8-s-a-produs-luni-in-romania-e-al-doilea-seism-in-mai-putin-de-24-de-ore.html.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  56. ^ Format:Sursa web
  57. ^ Format:Sursa www.infp.ro

Surse de informații[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]