Listă de limbaje de programare după categorie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Această listă de limbaje de programare conține cele mai cunoscute limbaje de programare care există în prezent sau care au existat de la începutul erei calculatoarelor. Lista este sortată după categorii.

Există și alte liste, ordonate și după alte criterii, după cum urmează:

Analizoare lexicale[modificare | modificare sursă]

  • GNU bison (FSF's version of Yacc)
  • GNU Flex (FSF's version of Lex)
  • Lex (Lexical analysis, from Bell Labs)
  • M4
  • yacc (yet another compiler compiler, from Bell Labs)
  • javacc

Limbaje cu acolade[modificare | modificare sursă]

Limbajele de programare cu acolade au o sintaxă ce folosește acolade (caracterele { și }) pentru a delimita blocurile de instrucțiuni. Toate aceste limbaje sunt descendente sau influențate din C.

Limbaje de asamblare[modificare | modificare sursă]

Limbajele de asamblare corespund direct unui limbaj mașină (a se vedea mai jos), cu scopul de a permite instrucțiunilor cod-mașină să fie scrise într-o formă înțeleasă de către oameni. Limbajele de asamblare permit programatorilor să folosească adrese simbolice, care sunt apoi convertite în adrese absolute de către asamblor. Majoritatea asambloarelor permit de asemenea lucrul cu macroinstrucțiunii (macrouri) și constante simbolice.

Limbaje pentru Computer Aided Instruction (CAI)[modificare | modificare sursă]

Domeniul CAI oferă instruire computerizată pe cele mai diverse domenii, instruire bazată pe cursurile create de așa numiții autori CAI.

Limbaje compilate[modificare | modificare sursă]

Aceste limbaje sunt procesate tipic de compilatoare, deși teoretic, orice limbaj poate fi compilat sau interpretat.

  • Ada (multi-purpose language)
  • ALGOL (un limbaj care n-a fost mult timp aplicat în practica dar a contat ca importanta teoretica.)
  • BASIC (mai multe dialecte)
  • C (unu limbaj de programare foarte folosit)
  • C++
  • C# (compilat în limbajul intermediar bytecode)
  • CLEO (Clear language for expressing orders) used the compiler for the British
  • CLush (Lush)
  • COBOL (limbaj pentru calcule economice)
  • Lisp
  • Corn
  • D
  • Fortran (primul limbaj de nivel în alt de la IBM, John Backus et. co.)
  • Haskell (limbajul functional de mare productivitate standardizat in 1998, proiect de domeniu public)
  • Java (lansat de Sun Microsystems; compilat de obicei JVM bytecode, are si compilatoare native)
  • Nemerle (compilat în bytecode)
  • Ocaml (limbaj functional folosit mult în Franta)
  • Pascal (limbaj imperativ, structurat, de uz didactic)
  • Prolog(limbaj pentru programarea logica)
  • Scheme (un succesor al limbajului Lisp, actualmente înlocuit de Haskell)
  • Standard ML (limbaj functional)
  • Visual Basic (un limbaj Basic extins de Microsoft)
  • Visual Foxpro
  • Visual Prolog

Limbaje concatenative[modificare | modificare sursă]

Concatenative languages express programs as the concatenation of smaller programs.

Limbaje concurente[modificare | modificare sursă]

Limbaje de modelare[modificare | modificare sursă]

Limbaje declarative[modificare | modificare sursă]

Limbaje de extensie[modificare | modificare sursă]

Limbaje funcționale[modificare | modificare sursă]

Limbaje de generația a patra[modificare | modificare sursă]

Limbaje interpretate[modificare | modificare sursă]

Limbaje iterative[modificare | modificare sursă]

Limbaje care oferă generatori.

Limbaje logice[modificare | modificare sursă]

Limbaje mașină[modificare | modificare sursă]

Limbaje cu macroinstrucțiuni (macrouri)[modificare | modificare sursă]

Limbaje multiparadigmă[modificare | modificare sursă]

Limbaje de analiză numerică[modificare | modificare sursă]

Limbaje bazate pe alte limbi decât limba engleză[modificare | modificare sursă]

Limbaje orientate pe aspect[modificare | modificare sursă]

Limbaje orientate spre date[modificare | modificare sursă]

Limbaje orientate pe obiecte[modificare | modificare sursă]

Limbaje orientate pe prototip[modificare | modificare sursă]

Limbaje procedurale[modificare | modificare sursă]

Limbaje reflexive[modificare | modificare sursă]

Limbaje bazate pe reguli[modificare | modificare sursă]

Limbaje de scripting[modificare | modificare sursă]

Limbaje shell[modificare | modificare sursă]

Limbajele de tip Command line interface (CLI) sunt de asemenea cunoscute si ca limbaje batch sau limbaje cu control de flux. Shell, termen englez care se utilizează așa cum e, însemană „scoică”. Exemple:

  • bash (shell-ul "Bourne-Again" de la GNU/FSF)
  • Ch (shell coompatibil C)
  • CHAIN
  • CLIST (MVS Command List)
  • csh (shell asemanator limbajului C de la Bill Joy, Univ. Berkeley)
  • DCL DIGITAL Command Language - limbaj standard CLI pentru VMS (DEC, Compaq, HP)
  • DOS limbaj tip batch (limbaj standard CLI/batch pentru IBM PC rulând DR-DOS, MS-DOS sau PC-DOS, înainte de apariția lui Windows)
  • EXEC
  • EXEC 2
  • JCL - Job Control Language, pentru comanda și controlul sarcinilor de executat (nu este un limbaj de programare propriu-zis)
  • ksh (un alt shell standard de Unix, scris de David Korn)
  • REXX
  • sh (standardul shell al Unix, scris de Stephen Bourne)
  • Winbatch (Limbaj batch Windows)
  • Windows PowerShell (CLI bazat pe .NET de la Microsoft)
  • zsh

Limbaje specializate[modificare | modificare sursă]

Limbaje structurate ca date[modificare | modificare sursă]

Limbaje pentru sisteme în timp real[modificare | modificare sursă]

Limbaje vectoriale[modificare | modificare sursă]

Limbajele vectoriale generalizează operațiile pe scalari pentru a le aplica în mod „transparent” (identic sau aproape identic) vectorilor, matricelor și altor tabele multidimensionale.

Limbaje vizuale[modificare | modificare sursă]

Limbaje Wirth[modificare | modificare sursă]

Limbaje bazate pe XML[modificare | modificare sursă]