Listă de cutremure în România
Aceasta este o listă de cutremure în România, inclusiv cutremure notabile istorice, care au avut epicentre în limitele actuale ale României sau care au provocat efecte semnificative în acest perimetru.
Hazard seismic
[modificare | modificare sursă]Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș - Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.[1] Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română.[2]
Frecvența cutremurelor
[modificare | modificare sursă]Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 de ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani.[3]
Liste
[modificare | modificare sursă]- Surse: SNAS Arhivat în , la Wayback Machine.; World Earthquakes
1000-1590
[modificare | modificare sursă]= Cutremur cu magnitudine 7 - 8 |
= Cutremur cu magnitudine 5.9 - 6.9 |
Dată | Magnitudine | Intensitate | Epicentru | Pagube | Descriere |
---|---|---|---|---|---|
12 mai 1022 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
15 august 1038 | 7,3 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | ||
1 februarie 1107 | 7,1 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | ||
8 august 1126 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
1 aprilie 1170 | 7,3 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
13 februarie 1196 | 7,5 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
8 ianuarie 1223 | 5,9 Mw[5] | VIII Destructiv | Depresiunea Transilvaniei | ||
10 mai 1230 | 7,3 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | ||
7 februarie 1258 | 7,1 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | ||
4 august 1444 | 6 Mw[4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
10 octombrie 1446 | 7,5 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
29 august 1471 | 7,5 Mw [6] | IX. Violent | Vrancea | În conformitate cu cronicile locale, acesta a fost cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, având loc în timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
A produs alunecări de teren, replicile sale simțindu-se în Moldova și Țara Românească pentru încă 5 zile. | |
29 august 1471 | 7,3 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | Are loc pe aceeași dată cu seismul din 29 august 1471. | |
24 noiembrie 1516 | 7,5 Mw [6] | X. Intens | Vrancea | ||
9 iunie 1523 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
19 noiembrie 1523 | 5,9 Mw[6] | VIII Destructiv | Depresiunea Transilvaniei | ||
19 iulie 1545 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
26 octombrie 1550 | 6,5 Mw[4] | VIII. Distructiv | Zona Făgăraș - Câmpulung | ||
21 august 1552 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
17 august 1569 | 6,4 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
10 aprilie 1571 | 6,5 Mw[6] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
10 mai 1571 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | Are loc cu o lună mai târziu față de seismul din 10 aprilie 1571. | |
1 aprilie 1578 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
30 aprilie 1590 | 7,3 Mw[6] | IX. Violent | Vrancea | ||
10 august 1590 | 6,5 Mw[6] | VIII. Distructiv | Zona Făgăraș - Câmpulung |
- Note: Cutremure M5.9+ .
1590 – 1821
[modificare | modificare sursă]= Cutremur cu magnitudine > 7.8 |
= Cutremur cu magnitudine 7 - 7.8 |
= Cutremur cu magnitudine 5.9 - 6.9 |
Dată | Magnitudine | Intensitate | Epicentru | Pagube | Descriere |
---|---|---|---|---|---|
1 decembrie 1594 | necunoscut[6] | Transilvania | |||
21 aprilie 1595 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Transilvania | ||
8 decembrie 1595 | necunoscut[6] | Transilvania | |||
22 noiembrie 1598 | 6,5 Mw[4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
4 martie 1599 | 6,1 Mw[4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
3 mai 1604 | 6,8 Mw [6] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
24 decembrie 1605 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
13 ianuarie 1606 | 6,8 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
8 noiembrie 1620 | 7,5 Mw [4] | IX. Violent | Vrancea | ||
1 februarie 1637 | 7,1 Mw[4] | X. Intens | Vrancea | ||
19 aprilie 1650 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
9 august 1679 | 7,5 Mw | IX. Violent | Suceava | ||
19 august 1681 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
12 iunie 1701 | 7,1 Mw | X. Intens | Vrancea | ||
11 octombrie 1711 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
6 aprilie 1730 | 6,1 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
11 iunie 1738 | 7,7 Mw | X. Intens | Vrancea | S-a simțit în toată țara. | |
5 aprilie 1740 | 7,3 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
7 decembrie 1746 | 5,9 Mw[5] | VIII Destructiv | Zona Făgăraș - Câmpulung | ||
18 ianuarie 1778 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
18 ianuarie 1787 | 6,5 Mw[4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
6 aprilie 1790 | 7,1 Mw [4] | X. Intens | Vrancea | ||
8 decembrie 1793 | 6,2 Mw [4] | VIII. Distructiv | Zona Făgăraș - Câmpulung | ||
26 octombrie 1802 | 7.9 - 8,2 Mw [7] | XII. Catastrofic | Vrancea | 4 morți, sute de răniți | Magnitudine estimată între 7.9 și 8.2.
Cel mai puternic cutremur vrâncean. S-a simțit în toată Europa. A durat 2 minute și 30 secunde.[8] |
5 martie 1812 | 6,5 Mw [9] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
29 septembrie 1821 | 6,6 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
17 noiembrie 1821 | 6,2 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea |
- Note: Cutremure M5.9+ .
1821 – 1904
[modificare | modificare sursă]= Cutremur cu magnitudine 7 - 8 |
= Cutremur cu magnitudine 6 - 6.9 |
Dată | Magnitudine | Intensitate | Epicentru | Pagube | Descriere |
---|---|---|---|---|---|
26 noiembrie 1829 | 7,3 Mw [9] | X. Intens | Vrancea | ||
3 august 1831 | 6,1 Mw[4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
3 august 1834 | 6,8 Mw[9] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
21 aprilie 1835 | 6,5 Mw[4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
23 ianuarie 1838 | 7,5 Mw [4] | IX. Violent | Vrancea | 73 morți, 14 răniți | |
6 martie 1844 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
1 ianuarie 1848 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
28 octombrie 1854 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
16 octombrie 1862 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
13 noiembrie 1868 | 6,8 Mw [4] | IX. Violent | Vrancea | ||
27 noiembrie 1868 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
25 decembrie 1880 | 6,8 Mw [4] | IX. Violent | Vrancea | ||
19 august 1888 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
14 octombrie 1892 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
1 mai 1893 | 6,2 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
17 august 1893 | 7,1 Mw | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
10 septembrie 1893 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
4 martie 1894 | 6,5 Mw [9] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
31 august 1894 | 7,1 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | Malurile Prutului s-au prăbușit pe o porțiune de aproximativ 500 metri în Galați. | |
11 martie 1896 | 6,6 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
24 noiembrie 1896 | 6,1 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
31 martie 1901 | 7,2 Mw | X. Intens | Marea Neagră | A generat un tsunami de 4 metri în România.[10] | |
30 iulie 1901 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
13 septembrie 1903 | 6,3 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
6 februarie 1904 | 6,6 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea |
- Note: Cutremure M6.0+ .
1904 – 1946
[modificare | modificare sursă]= Cutremur cu magnitudine 7 - 8 |
= Cutremur cu magnitudine 6 - 6.9 |
Dată | Magnitudine | Intensitate | Epicentru | Pagube | Descriere |
---|---|---|---|---|---|
6 octombrie 1908 | 7,1 Mw[9] | IX. Violent | Vrancea | ||
25 mai 1912 | 6,7 Mw[4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
25 mai 1912 | 6,1 Mw[4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | A avut loc în aceeași zi cu precedentul. | |
26 ianuarie 1916 | 6,4 Mw [4] | VIII. Distructiv | Zona Făgăraș - Câmpulung | ||
18 aprilie 1919 | 6,1 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
9 august 1919 | 6 Mw[4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
25 decembrie 1925 | 6,1 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
30 martie 1928 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
20 mai 1929 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
1 noiembrie 1929 | 6,1 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
27 mai 1932 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
2 februarie 1934 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
29 martie 1934 | 6,9 Mw [9] | IX. Violent | Vrancea | ||
13 iulie 1935 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
5 septembrie 1935 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
17 mai 1936 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
13 iulie 1938 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
5 septembrie 1939 | 6,2 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
22 octombrie 1940 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
10 noiembrie 1940 | 7,4 Mw[11][9] | X. Intens | Panciu | 1.600 morți, 12.100 răniți | |
12 martie 1945 | 6,1 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
7 septembrie 1945 | 6,5 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
9 decembrie 1945 | 6,5 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
3 noiembrie 1946 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea |
- Note: Cutremure M6.0+ .
1946 – prezent
[modificare | modificare sursă]= Cutremur cu magnitudine 7 - 8 |
= Cutremur cu magnitudine 6 - 6.9 |
= Cutremur cu magnitudine 1 - 5.9 |
Dată | Magnitudine | Intensitate | Epicentru | Pagube | Descriere |
---|---|---|---|---|---|
29 mai 1948 | 6,3 Mw [4] | VIII. Distructiv | Vrancea | ||
20 august 1973 | 6 Mw[4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
1 octombrie 1976 | 6 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | ||
4 martie 1977 | 7,2 Mw [12][9] | XI. Extrem | Nereju, Vrancea | 1.578 morți, 11.300 răniți | Cel mai distructiv seism din România.[13][14]A durat 56 secunde[15] (sau 55)[16]. |
11 septembrie 1980 | 4,6 Mw [17] | VI. Puternic | Orașul Galați | Pagube minime în orașele Galați și Brăila. | |
13 noiembrie 1981 | 5,1 Mw[4] | VII. Foarte puternic | vecinătatea orașului Tulcea[5] | Pagube minime în orașul Tulcea. | |
30 august 1986 | 7,1 Mw [18][9] | VIII. Distructiv | Gura Teghii | +150 morți, +500 răniți [19] | |
30 mai 1990 | 6.9 - 7 Mw [18][9] | VII. Foarte puternic | Vrancea | 13 morți, 360 răniți | |
31 mai 1990 | 6,4 Mw [20][4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | A avut loc la o zi după precedentul.[20] | |
31 mai 1990 | 6,1 Mw [4] | VII. Foarte puternic | Vrancea | A avut loc în aceeași zi cu precedentul. | |
12 iulie 1991 | 5,7 Mw [4] | VIII. Distructiv | Banloc [5] | 2 morți, 30 răniți, +5.000 clădiri avariate[21] | Produs la adâncimea de 11 km.[22] |
18 iulie 1991 | 5,5 Mw [4] | VII. Foarte puternic | zona Herculane - Ofsenița[5] | +615 case avariate[21] | |
2 decembrie 1991 | 5,6 Mw [4] | VIII. Distructiv | Voiteg | +5.000 case avariate, cca. 4.500 sinistrați [21] | Produs la adâncimea de 9 km. [22] |
27 octombrie 2004 | 6 Mw [23] | VII. Foarte puternic | Vrancea | Nu a produs.[24] | Cel mai puternic seism din sec. XXI. |
7 mai 2008 | 5,2 Mw[5] - 5,4 Mw [4] | VI. Puternic | NV Mării Negre[5] | Pagube minime în Bulgaria. | |
25 aprilie 2009 | 5,3 Mw[25] | VI. Puternic | Vrancea | ||
23 septembrie 2013 - 10 octombrie 2013 | 1 Mw - 3,9 Mw [4] | VI. Puternic[26] | Izvoarele, Galați | cca. 30% din casele din Izvoarele avariate[27] | cca. 300 de cutremure[28], produse la adâncimi cuprinse între 2 și 9 km. |
6 octombrie 2013 | 5,5 Mw | V. Destul de puternic | Vrancea | Pagube minime în Bulgaria si Romania. In judetul Buzau s-a prabusit un fragment de zid de secol XVIII de la schitul Berca[29] | Cutremurul a fost resimțit în nordul Bulgariei (în orașele Ruse, Șumen și Silistra)[30][31] și în Republica Moldova[32] (chiar Chișinău).[33][34] |
22 noiembrie 2014 | 5,7 Mw | VI. Puternic[35][36] | Vrancea | Ziduri și șosele crăpate în Galați și Tulcea. Alimentarea cu electricitate întreruptă în zona epicentrală. Un rănit în Tulcea,[37] 8 răniți în Galați,[38] și 5 persoane vârstnice hipertensive din Brăila au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza atacurilor de panică.[39] | |
24 septembrie 2016 | 5,8 Mw[40] | VI. Puternic | Vrancea | Fațade prăbușite. Cutremurul s-a simțit puternic la Iași. Seismul a afectat una dintre clădirile importante ale orașului, o construcție de patrimoniu, care nu a fost niciodată reabilitată.12 persoane au suferit atacuri de panică, iar două s-au rănit ușor în timp ce încercau să iasă din locuințe.[41] | Seismul s-a resimțit puternic în București[42] și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina. |
28 decembrie 2016 | 5,3 Mw | VI. Puternic | Vrancea[43] | Ramele de la geamurile unor clădiri vechi au căzut. | S-a resimțit și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina. |
8 februarie 2017 | 5,0 Mw | V. Destul de puternic | Vrancea | Nu a produs. | |
28 octombrie 2018 | 5,8 Mw[44] | VI. Puternic | Vrancea | Nu a produs. | Seismul s-a resimțit puternic în București și ușor în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina. |
31 ianuarie 2020 | 5,2 Mw | V. Destul de puternic | Vrancea | Nu a produs.[45] | S-a resimțit în București și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina. |
3 noiembrie 2022 | 5,3 Mw | VI. Puternic | Vrancea | S-a resimțit în București și în Republica Moldova și în Ucraina.[46] | |
13 februarie 2023 | 5,2 Mw | V. Destul de puternic | Județul Gorj | Nu a produs pana acum. | S-a resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria.[47] |
14 februarie 2023 | 5,7 Mw | VII. Foarte puternic | Județul Gorj | Turla bisericii din Tismana a fost avariată grav. Mai multe clădiri din România au fost afectate.[48] Fațada unei clădiri din Veliko Gradište, Serbia, s-a prăbușit parțial.[49][50] Mai multe persoane au fost rănite ușor, iar altele au suferita atacuri de panică.[51] | S-a resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria.[52] |
26 februarie 2023 | 3.1 Mw | III. Perceptibil | Brăila | S-a resimțit în Brăila, Galați și Buzău [53] | |
6 iunie 2023 | 5.3 Mw | VII. Foarte puternic | Arad | Nu au existat pagube grave și nici victime. | S-a resimțit în Arad, Timișoara și Cluj, dar și în Serbia, Ungaria și Croatia [54] |
4 decembrie 2023 | 4.8 Mw | IV. Moderat | Vrancea | Nu au existat pagube grave și nici victime. | Seismul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 54km NV de Buzau, 57km V de Focsani, 63km SE de Sfantu-Gheorghe, 68km E de Brasov, 77km NE de Ploiesti.[55] |
24 decembrie 2023 | 4.2 Mw | II. Slab | Vrancea | Nu au existat pagube grave și nici victime. | S-a resimțit în Brașov, Iasi, Galați, Bacău și Ploiești [56] |
15 ianuarie 2024 | 4.3 Mw | III. Perceptibil | Vrancea | Nu au existat pagube grave și nici victime. A avut două replici | S-a resimțit în Brașov, Iasi, Galați, Bacău, București și Ploiești [57] |
16 septembrie 2024 | 5.4 Mw | V. Destul de puternic | Vrancea | Nu au existat pagube grave și nici victime. | Cutremurul s-a produs la 57km NV de Buzau, 58km SE de Sfantu-Gheorghe, 61km E de Brasov, 64km V de Focsani, 73km NE de Ploiesti.[58] |
- Note: Cutremure M1 - M6 (doar) cu pagube materiale.
Galerie
[modificare | modificare sursă]-
Turnul Colței afectat de cutremurul din 1802.
-
Harta cutremurului din 1977.
-
Harta cutremurelor din 1990.
-
Harta cutremurului din 2004
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Seismicitatea României
- Cutremurul din 1802
- Cutremurul din 1940
- Cutremurul din 1977
- Cutremurele din 1990
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Vladimir Yu Sokolov, Friedemann Wenzel, Rakesh Mohindra, „Probabilistic seismic hazard assessment for Romania and sensitivity analys: A case of joint consideration of intermediate-depth (Vrancea) and shallow (crustal) seismicity”, Soil Dynamics and Earthquake Engineering, 29, 364-381
- ^ Ardeleanu, L. et al. (2005) „Probabilistic seismic hazard map for Romania as a basis for a new building code”. Natural Hazards and Earth System Science 5, 679-684
- ^ „Earthquake Risk Perception in Bucharest, Romania”, Geological and Mining Engineering and Sciences
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av aw ax ay az ba bb bc bd be bf bg bh bi bj bk bl bm bn bo bp bq br bs bt bu bv bw bx by bz ca cb cc cd ce cf cg ch ci cj „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i „Principalele cutremure din perioada 1450-1800 - MOBEE”. mobee.infp.ro. Accesat în .
- ^ „Poetul rus Aleksandr Pușkin, martor al devastatorului cutremur care a avut loc în 1802, în Vrancea”.
- ^ „Bucureștiul și Marele Cutremur de la 1802”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j http://www.world-earthquakes.com/index.php?option=hist&zone=ROMANIA
- ^ „Cutremure in Marea Neagra: pericol de tsunami?”.
- ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/s-a-simtit-pana-la-moscova-a-fost-in-noiembrie-primul-mare-cutremur-din-romania-video-1065068.html
- ^ „Cum a fost devastat Bucurestiul de cutremurul din '77 - imagini noi”.
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Cutremurul din 1977 - imagini noi”. .
- ^ „REALITATEA .NET”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Cutremurul din 4 martie 1977 - 55 de secunde de cosmar”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ http://jurnalul.ro/media/raport_15_10_2013.pdf
- ^ a b „Lista celor mai puternice cutremure din România”.
- ^ http://earthquake.usgs.gov/earthquakes/eqarchives/significant/sig_1986.php
- ^ a b „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Georgescu, Emil-Sever; Dobre, Daniela; Dragomir, Claudiu-Sorin; Borcia, Ioan Sorin. „Timișoara și seismele bănățene” (PDF). Roeduseis. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b http://www.agir.ro/buletine/988.pdf
- ^ „Elldor.Info » Lista celor mai puternice cutremure din România, cauzele și consecințele lor”. elldor.info. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „VIDEO ARHIVA Cele mai puternice cutremure din Romania ultimilor 100 de ani”.
- ^ cutremur-de-5-3-grade-in-vrancea-video-4240742
- ^ „Raport al Institului pentru Fizica Pamantului: Cutremurele din Galati sunt de natura tectonica si nu au legatura cu exploatarile de petrol din zona”.
- ^ „FENOMENUL IZVOARELE. După cutremurul nr. 78, sătenii oscilează între seismologul de la București, care „liniștește populația" la căminul cultural, și popa Casian”.
- ^ „Cutremurele din Galați. Experții trag primele concluzii”.
- ^ „schitul Berca, TVR”. Accesat în .
- ^ „Cutremurul de 5,5 s-a simțit și în nordul Bulgariei și în Republica Moldova”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „CUTREMUR 6 OCTOMBRIE - CEL mai puternic din România în ULTIMII 8 ANI. A fost resimțit și în R. Moldova”.
- ^ „Elldor.Info » Cutremur de 5.5 grade în Vrancea, resimțit la Chișinău. Sunt posibile replici de până la 4 grade. Update: Alte 2 cutremure – în Vrancea și la Galați”. elldor.info. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Noi.md (), CUTREMUR de 5.5 resimțit la Chișinău (în rusă), noi.md
- ^ UNIMEDIA. „Cutremur de 5.5 grade, resimțit la Chișinău. Sunt posibile replici de până în 4 grade”.
- ^ Sorin. „Cutremurul crustal moderat de magnitudine 5,7 din 22 noiembrie 2014”. Cutremur.net. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „UPDATE Cutremur puternic, de magnitudine 5,7, resimțit și în București. Cel mai mare seism din acest an. Cutremurul a avut mai multe replici”.
- ^ „Rețele de telefonie și curent picate, șosele crăpate, mobilă distrusă în apartamente - efectele cutremurului de 5,7 grade de sâmbătă seară”.
- ^ ROMANIȚĂ, Maria. „Panică după cutremur - Monitorul de Galati - Ziar print si online”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „cauta - Obiectiv Vocea Brailei”. www.obiectivbr.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului - Seismicitate recentă, Catalogul Romplus
- ^ „Urmările cutremurului. Fațade prăbușite, atacuri de panică”. www.digi24.ro. Accesat în .
- ^ George-Andrei Cristescu (), Cutremur de 5,8 pe Richter în Vrancea. Seismul s-a resimțit la București, adevarul.ro
- ^ „GEOFON Program GFZ Potsdam :: gfz2016zlio”. geofon.gfz-potsdam.de.
- ^ INFP a revizuit la 5,8 pe scara Richter magnitudinea cutremurului produs duminică dimineața Arhivat în , la Wayback Machine., Agenția de Presă AGERPRES, 28 octombrie 2018
- ^ „Cutremur cu magnitudinea 5,2 în Vrancea. Seismul a fost resimțit și în București”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^ Itu, Andrei. „Cutremurul din România, resimțit în 4 regiuni din Ucraina și în Republica Moldova”. DCNews. Accesat în .
- ^ „Cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade în România, în județul Gorj / Seismul s-a simțit în mai multe județe, dar și în Serbia și Bulgaria”. www.hotnews.ro. Accesat în .
- ^ „Cutremurul puternic din Gorj a produs victime. Mai multe clădiri au fost avariate”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^ „VIDEO Cum a fost simțit cutremurul la Tismana - Gorj: turla unei biserici a fost serios afectată”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Cutremurul din Gorj s-a simțit puternic și la Sofia și Belgrad, precum și în alte orașe din Bulgaria și Serbia”. www.hotnews.ro. Accesat în .
- ^ „Cutremurul puternic din Gorj a produs victime. Mai multe clădiri au fost avariate”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^ „Cutremur de 5,7 în România / Seismul s-a simțit și în București și a fost urmat de două replici”. www.hotnews.ro. Accesat în .
- ^ Itu, Andrei. „Cutremurul din România, resimțit în Galați și Brăila”. DCNews. Accesat în .
- ^ „VIDEO Momentul în care s-a produs cutremurul din Arad. Mai multe clădiri au fost avariate”. Digi 24. . Accesat în .
- ^ https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-cutremur-cu-magnitudinea-4-8-s-a-produs-luni-in-romania-e-al-doilea-seism-in-mai-putin-de-24-de-ore.html. Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Format:Sursa web
- ^ Format:Sursa www.infp.ro
- ^ Format:Sursa web
Surse de informații
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Cutremure în România (buletin /2004-2010), geofon.gfz-potsdam.de
- en Cutremure în România (buletin /2011-2020), geofon.gfz-potsdam.de
- Istorie „zguduitoare“: cele mai puternice cutremure care au înspăimântat România, 8 noiembrie 2013, Borcea Stefan, Adevărul
- FOTO VIDEO De ce zona Vrancea produce 90% din cutremurele țării? Istoria celei mai „zguduite“ regiuni din România, 25 octombrie 2013, Borcea Stefan, Adevărul
|