Linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați
Activă1888
Țară România
RamurăLucrări permanente de fortificații
TipStrategic
RolAsigurarea unei linii defensive puternice în „Poarta Focșanilor”
Focșani
PoreclăF.N.G.
MisiuniPrimul Război Mondial
Al Doilea Război Mondial

Linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați a fost o lucrare de fortificații permanente construită între 1883-1885, având ca scop realizarea unei linii defensive puternice în „Poarta Focșanilor”, în cazul unei agresiuni externe.

Construcție[modificare | modificare sursă]

În anul 1882 guvernul României a adoptat Planul de amenajare genistică a țării elaborat de Statul Major General, care prevedea delimitarea a 5 regiuni în care urmau să fie executate lucrări complexe de amenajare genistică. Planul prevedea ca lucrările să fie realizate în mai multe etape: mai întâi „Cetatea București”, apoi un „cap de pod” pe Siret în zona Mărășești și un „cap de pod” la Cernavodă, urmate de fronturile și bateriile din zonele Galați și Constanța. Pe baza acestui plan au fost realizate parțial lucrările genistice ale liniei fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați.[1]

Linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați avea 676 de guri de foc și 3 „fronturi întărite” (Focșani, Nămoloasa, Galați), incluzând grupuri de baterii cuirasate dispuse în adâncime pe 3 linii.[2]:p. 61

Trebuie menționat cele 676 de guri de foc reprezentau aproape jumătate din totalul artileriei românești (la începerea primului război mondial armata României avea 1.452 guri de foc). Linia fortificată era deservită pe timp de pace de un efectiv de peste 7.000 militari.[1]

Utilizarea în luptă[modificare | modificare sursă]

Comandanți[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Matrici de securitate/apărare ale României 1878-1918, [1], accesat la 01.08.2013
  2. ^ Teofil Oroian, Gheorghe Nicolescu, Valeriu-Florin Dumitrescu, Alexandru Oșca, Andrei Nicolescu, Șefii Statului Major General Român (1859 – 2000), Fundația „General Ștefan Gușă”, Editura Europa Nova, București, 2001

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Matrici de securitate/apărare ale României 1878-1918, [2], accesat la 01.08.2013
  • Teofil Oroian, Gheorghe Nicolescu, Valeriu-Florin Dumitrescu, Alexandru Oșca, Andrei Nicolescu, Șefii Statului Major General Român (1859 – 2000), Fundația „General Ștefan Gușă”, Editura Europa Nova, București, 2001

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Ministerul Apărării Naționale, site-ul oficial, [3]
  • Statul Major General, site-ul oficial, [4]