Liga a IV-a Arad
| Liga a IV-a Arad | |
| Sport | Fotbal |
|---|---|
| Țară/regiune | |
| Confederație | UEFA |
| Organizator | AJF Arad |
| Înființat(ă) în | 1968 |
| Nivelul în piramidă | 4 |
| Promovare în | Liga a III-a |
| Retrogradare în | Liga a V-a Arad |
| Nr. de ediții | 58 |
| Periodicitate | anuală |
| Campion | Athletico Vinga (primul titlu) 2025–26 |
| Cele mai multe trofee | ACB Ineu (5 titluri) |
| Site oficial | |
| ajfarad.ro | |
Liga a IV-a 2025–26 | |
| Modifică date / text | |
Liga a IV-a Arad este principala competiție fotbalistică din județul Arad, organizată de Asociația Județeană de Fotbal (AJF) Arad, situată în al patrulea eșalon al sistemului de ligi al fotbalului românesc.
Competiția este disputată de un număr variabil de echipe, în funcție de numărul echipelor retrogradate din Liga a III-a, al celor promovate din Liga a V-a Arad, precum și al echipelor care se retrag sau se înscriu în competiție. Campioana poate sau nu să promoveze în Liga a III-a, în funcție de rezultatul barajului de promovare disputat împotriva campioanei dintr-o serie județeană vecină.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Începuturile fotbalului la Arad și perioada austro-ungară (1899–1918)
[modificare | modificare sursă]Fotbalul a pătruns la Arad la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un oraș aflat în plină dezvoltare industrială și culturală. La 15 august 1899, pe un teren improvizat din apropierea Uzinelor de Vagoane Johann Weitzer, s-a disputat unul dintre primele meciuri de fotbal pe actualul teritoriu al României, organizat de Societatea de Fotbal Arad, recent înființată. În perioada următoare, a luat naștere Club Atletic Arad, care, pe 2 noiembrie 1899, a disputat un meci demonstrativ pe teren propriu cu Budapesti EAC, echipa Universității din Budapesta. Noul sport s-a impus rapid în fața disciplinelor tradiționale practicate până atunci.[1][2][3]
În primii ani ai secolului XX, echipele din zona Aradului, parte a Imperiului Austro-Ungar, au evoluat în campionatele rurale și districtuale ale Nemzeti Bajnokság II din sudul Ungariei, a doua competiție din sistemul maghiar. Printre cluburile importante ale acestei perioade s-au numărat CA Arad, care a obținut două titluri înainte de Primul Război Mondial, Poștașul Arad și CS Arad, alături de AS Arad și AMEFA Arad. Fotbalul din mediul rural maghiar a fost grav afectat de război și a fost reluat neoficial, mai întâi în sezonul 1916–17, apoi în 1917–18, iar sezonul 1918–19 s-a dovedit dificil, marcat de profunde tulburări politice, revoluția comunistă din martie 1919 și intervenția militară străină, astfel că desfășurarea campionatului a fost puternic perturbată.
Integrarea în fotbalul românesc și epoca interbelică (1920–1941)
[modificare | modificare sursă]După Unirea Transilvaniei cu România și în urma Tratatului de la Trianon, fotbalul arădean a fost reintegrat în structurile românești, competițiile locale evoluând treptat spre un format regional. Câștigătoarele campionatelor districtuale se calificau la faza națională pentru desemnarea campioanei României. Primul campionat districtual a debutat în octombrie 1920, echipele arădene participând inițial în campionatul districtual Timișoara–Arad, iar sezonul 1921–22 a marcat apariția campionatului districtual Arad.
Cele mai prolifice echipe la nivel districtual în această perioadă au fost Gloria Arad, cu 6 titluri și o finală a campionatului național în sezonul 1929–30 și AMEFA Arad, cu 3 titluri. În 1930, fotbalul românesc a fost reorganizat în cinci ligi regionale – Nord, Vest, Sud, Est și Centru – subdivizate în districte. Echipele campioane de district participau într-un turneu eliminatoriu pentru a desemna câștigătoarea ligii regionale, calificată ulterior la faza finală națională.
Odată cu apariția Diviziei A în 1932, ligile regionale au devenit al doilea nivel al fotbalului românesc. În 1934–35, odată cu înființarea Diviziei B, competiția a devenit al treilea nivel, iar în 1936–37, prin apariția Diviziei C, Campionatul Regional a devenit al patrulea nivel. După desființarea Diviziei C în 1938, campionatul regional a redevenit nivelul al treilea. Competițiile districtuale și regionale din Arad s-au desfășurat constant în cadrul Ligii de Vest până în 1941, fiind întrerupte doar de intrarea României în Al Doilea Război Mondial.
Perioada postbelică și organizarea regională (1945–1968)
[modificare | modificare sursă]Fotbalul în România a fost reluat odată cu sezonul 1945–46. În lipsa unui campionat național, cele mai bune echipe de club ale țării au participat la nivel local, prima ediție postbelică a Campionatului Districtual Arad fiind câștigată de nou-înființata ITA Arad.
În 1950, Republica Populară Română a fost reorganizată administrativ și teritorial în regiuni și raioane, fiecare regiune având propriul campionat de fotbal. Echipele din Regiunea Arad au participat în Campionatul Regional Arad, desfășurat între 1950 și 1956 după sistemul „primăvară–toamnă”, impus de regimul pro-sovietic aflat la putere. Competiția a încetat să mai existe odată cu reforma administrativ-teritorială din 1956, când aceasta a fost desființată, iar teritoriul său a fost împărțit între regiunile Timișoara și Oradea.
În perioada 1957–1968, echipele din sudul actualului județ Arad au evoluat în Campionatul Regional Timișoara/Banat, iar cele din nord în Campionatul Regional Oradea/Crișana.
Campionatul Județean Arad și epoca modernă (din 1968)
[modificare | modificare sursă]În 1968, în urma noii reorganizări administrative și teritoriale a țării,[4] fiecare județ a înființat propriul campionat de fotbal, integrând echipele din fostele campionate regionale, precum și pe cele care evoluau anterior în competițiile orășenești și raionale. Proaspăt înființatul Campionat Județean Arad a fost pus sub autoritatea Consiliului Județean pentru Educație Fizică și Sport (CJEFS) Arad.
De atunci, organizarea și structura principalei competiții fotbalistice din Arad au cunoscut numeroase modificări. Între 1968 și 1992, competiția a purtat denumirea de Campionatul Județean, în 1992 a fost redenumită Divizia C – Faza Județeană, din 1997 a devenit Divizia D, iar din 2006 poartă denumirea actuală de Liga a IV-a.
Lista campioanelor
[modificare | modificare sursă]Campionatul Districtual Arad
[modificare | modificare sursă]
Campionatul Regional Arad[modificare | modificare sursă]
|
Campionatul Județean Arad
[modificare | modificare sursă]
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Istoria fotbalului s-a scris la Arad!”. aradon.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „15 august 1899: Ziua în care Aradul a scris istorie în fotbal”. aradplus.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „15 august 1899: Ziua în care Aradul a scris istorie în fotbal”. aradplus.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Controversele ultimei reorganizări administrativ-teritoriale”. adevarul.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Frontiera Curtici, noua campioană a Diviziei D!”. liga2.prosport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Să vină barajul! UTA BD este matematic campioana Ligii a 4-a!”. specialarad.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Pecica a câștigat primul eșalon județean. Rezultate și clasament”. sportularadean.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Cermeiul e noua campioană a județului la fotbal și va reprezenta Aradul la barajul de promovare în Liga a 3-a!”. mandri.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Lipova e noua campioană a Ligii a IV-a Arad!”. sportarad.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Au câștigat campionatul în Liga 4 Arad”. bihon.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „„Campionii, campionii, campionii"!”. aradon.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Progresul Pecica a primit tricourile de campioni de la fostul conducător, iar după 16 ani de așteptare echipa are șanse să revină în Liga a III-a”. criticarad.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Și AJF Arad a pus punct Ligii a 4-a. Victoria Zăbrani, echipa antrenată de Dorel Mutică, a fost desemnată campioană și reprezentantă la barajul de promovare în Liga 3. Toate deciziile luate”. liga2.prosport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Frontiera Curtici este noua campioană județeană! Socodorul și Ineul, pe podium”. livearad.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „ACB Ineu este campioana județului Arad. Și-a zdrobit adversarul direct pentru obținerea titlului în Liga 4, iar promovarea în Liga 3 ar trebui să fie o formalitate”. liga2.prosport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Final de infarct în Liga a 4-a Arad: CS Socodor e noua campioană, profitând de un gol în prelungiri luat de Sântana! Dumitru Copil e vedeta echipei favorită la promovarea în Liga 3”. liga2.prosport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Aradul dă din nou campioana județeană în Liga 4, după un deceniu! Viitorul a sărbătorit titlul și vrea în Liga 3: "Obiectiv îndeplinit doar pe jumătate"”. liga2.prosport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Unirea Sântana, la primul titlu de campioană în Arad. Obiectivul stagional e promovarea în Liga 3, iar adversarul din baraj este decis: "O să reușim!"”. liga2.prosport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Athletico Vinga a devenit noua campioană a județului Arad!”. liga2.prosport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
