Lifta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lifta
لفتا
(Lefta)
—  Sat  —
Case arabe părăsite
Case arabe părăsite
Lifta se află în Teritoriile palestiniene ocupate
Lifta
Lifta
Lifta (Teritoriile palestiniene ocupate)
Poziția geografică
Coordonate: 31°47′43″N 35°11′47″E ({{PAGENAME}}) / 31.79528°N 35.19639°E
EtimologieLifta, nume personal[1]
Entitate geopoliticăPalestina Mandatară
SubdistrictIerusalim
Data depopulăriiianuarie 1948[2]
Cauza depopulăriiAtac militar al forțelor Ișuv
Data repopulării1948–prezent (cu evrei)
Situația actualăSuburbie vestică a Ierusalimului
Suprafață
 - Total8.743 dunami /
8,743 km²
Populație (1948[3])
 - Total2.958 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Lifta față de Ierusalim în anii 1870
Satul părăsit Lifta

Lifta (în arabă لفتا; în ebraică ליפתא, în ebraică מי נפתוח Mei Neftoach) a fost un sat palestinian de la periferia Ierusalimului. Satul a fost depopulat în timpul primei părți a războiului civil din 1947–48 din Palestina Mandatară. În timpul războiului, după ce palestinienii au fost alungați sau au fugit din sat, Lifta a găzduit refugiați evrei, iar după război a fost colonizat de familii evreiești. Majoritatea acestora au părăsit satul în anii 1969-71, după care părți din el au fost folosite pentru o clinică de dezintoxicare a dependenților de droguri și pentru un liceu.

Satul este situat pe un deal dintre intrarea vestică în Ierusalim și cartierul Romema. În 2012, planuri de a reconstrui satul ca pe un cartier de lux al Ierusalimului au fost respinse de tribunalul districtual al Ierusalimului.[4] În 2017 ultimii locuitori au părăsit Lifta, iar zona satului a fost declarată rezervație naturală a Israelului.[5]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Antichitate[modificare | modificare sursă]

Așezarea a fost populată din cele mai vechi timpuri; „Nephtoah” (în ebraică נפתח, lit. „izvorul trecătorii”) este menționată în Biblia ebraică ca fiind granița dintre triburile israelite ale lui Iuda și Beniamin.[6] Era punctul de demarcație cel mai nordic al teritoriului tribului lui Iuda.[7][8][9]

Rămășițe arheologice datând încă din A Doua Epocă a Fierului au fost descoperite pe teritoriul satului.[9][10][11]

Romanii și bizantinii numeau așezarea Nephtho, iar cruciații se refereau la ea sub numele de Clepsta.[12] Rămășițele unei curți interioare din perioada cruciaților se păstrează încă în centrul satului.[13]

Epoca otomană[modificare | modificare sursă]

În 1596, Lifta era un sat al Imperiului Otoman, nahie (subdistrict) a Ierusalimului în cadrul liwei' (districtului) Ierusalimului, și avea o populație de 72 de familii musulmane, o estimare de circa 396 de persoane. Localitatea plătea taxe pe producția de grâu, orz, măsline, livezi de fructe și viță de vie, un total de 4.800 aspri. Tot venitul localității mergea la un waqf.[14]

În 1834, în Lifta a avut loc o bătălie din timpul răscoalei țărănești din acel an. Ibrahim Pașa al Egiptului și armata sa au luptat aici contra rebelilor locali, conduși de șeicul Qasim al-Ahmad, un lider autohton important. Deși învins în luptă, Qasim al-Ahmad și clanul său au rămas puternici și au administrat regiunea aflată la sud-vest de Nablus din satele lor fortificate Deir Istiya și Beit Wazan, situate la circa 40 km nord de Lifta.[15] În 1838, Lifta a fost menționat ca sat musulman situat în regiunea Beni Malik, la vest de Ierusalim.[16]

În 1863, Victor Guérin a descris Lifta ca fiind înconjurată de grădini de lămâi, portocali, curmali, rodii, migdali și caiși.[17] O listă a satelor otomane întocmită în jurul anului 1870 indica 117 de locuințe și o populație de circa 395 de persoane, deși această cifră includea doar bărbații.[18][19]

Topografia vestului Palestinei, publicată în 1883 de Palestine Exploration Fund, descrie Lifta ca pe un sat aflat pe coama unui deal abrupt și având un izvor și morminte săpate în stâncă în partea de sud.[20]

În 1896, populația Liftei era estimată la circa 966 de persoane.[21]

Epoca mandatului britanic[modificare | modificare sursă]

În 1917, Lifta s-a predat forțelor britanice cu steaguri albe și, într-un gest simbolic, predarea cheilor satului.[22]

În recensământul efectuat în 1922 în Palestina, Lifta avea o populație de 1.451 de persoane, toate de religie islamică,[23] care a crescut în recensământul din 1931 (când „Cartierul Shneller” a fost inclus în datele Liftei) până la 1.893; 1.844 de musulmani, 35 de evrei și 14 creștini, într-un total de 410 de case.[24]

În timpul tulburărilor din 1929 locuitorii satului au participat activ la jafurile și atacurile împotriva comunităților evreiești vecine.[25][26][27]

În the statisticile din 1945 populația Liftei era de 2.250: 2.230 de musulmani și 20 de creștini,[28] iar suprafața totală a satului era de 8.743 de dunami, conform unui recensământ oficial al populației și terenurilor.[29] 3.248 de dunami erau cultivați cu cereale,[30] iar 324 de dunami erau teren construibil (intravilan).[31]

Anterior anului 1948 satul avea un dispensar modern, două cafenele, două magazine de covoare, frizerii, o măcelărie și o moschee.[9]

În timpul războiului civil din 1947–48, Lifta, Romema și Shaykh Badr, situate strategic pe șoseaua care făcea legătura între Ierusalim și Tel-Aviv, au devenit o prioritate strategică pentru trupele evreiești. Satului Lifta i s-a cerut să evacueze femeile și copiii pentru a găzdui o companie militară, iar pe 4 decembrie 1947 unele familii arabe au părăsit localitatea.[32] Spre jumătatea lunii decembrie, miliții neregulate arabe au ocupat poziții în Lifta pentru a apăra localitatea și a hărțui zonele evreiești adiacente. Patrule ale Haganna s-au angajat în schimburi de focuri cu milițiile din sat, în timp ce Irgun și Lehi au acționat mult mai agresiv. Pe 28 decembrie, ca urmare a unor tiruri de mitralieră și a unui atac cu grenadă asupra unei cafenele din Lifta sau Romema[a] care s-au soldat cu șapte morți, și mai multe femei și copii au părăsit satul. La începutul lunii ianuarie Lifta suferea din cauza penuriei de alimente. După ceva vreme un număr de săteni s-a întors acasă, Benny Morris consemnând că „unii, sau majoritatea” au făcut acest lucru. Ulterior, vizitând Lifta, Abd al-Qadir al-Husayni a ordonat ca femeile, copiii și bătrânii să fie evacuați, iar bărbații să rămână. Pe 29 ianuarie un raid al Lehi a distrus trei case din localitate. La începutul lunii februarie satul a fost abandonat de milițiile neregulate. Drept cauză a depopulării satului Benny Morris citează asaltul militar evreiesc asupra așezării.[2] Concomitent cu evenimentele din Lifta, violențe similare au avut loc și în localitatea vecină Romema.[32][33][34]

Ilan Pappé scrie în „Purificarea etnică a Palestinei” că Lifta a fost mai întâi atacată de gruparea radicală Lehi, pe 28 decembrie 1947.[35] Militanți ai Lehi au oprit un autobuz arab și au început să tragă la întâmplare în interiorul lui.[35] Pappé afirmă că Înaltul Comandament al Haganah mai întâi a condamnat atentatul, dar ulterior, realizând că acțiunea Lehi a declanșat fuga unora din săteni, a atacat din nou localitatea, pe 11 ianuarie 1948. Hagana a alungat toți locuitorii care mai erau prezenți în sat și a dinamitat majoritatea caselor.[35]

Statul Israel[modificare | modificare sursă]

Vedere a Liftei, 2011

Lifta a fost folosit pentru găzduirea refugiaților evrei pe perioada războiului, iar după război Jewish Agency și statul Israel au colonizat acolo imigranți evrei din Yemen și Kurdistan, în total 300 de familii. Cu toate acestea, proprietatea locuințelor nu a fost trecută pe numele lor. Condițiile de viață din Lifta erau dificile, clădirile se găseau în stare precară, drumurile și transportul lăsau mult de dorit, electricitatea, apa curentă și canalizarea lipseau.[10][9][36][37] Țn 1969-71 majoritatea locuitorilor evrei ai Liftei au ales să plece ca parte a unui program compensatoriu oferit de compania Amidar. În acoperișurile clădirilor abandonate au fost perforate găuri care să le facă și mai neospitaliere, astfel încât să nu fie ocupate de intruși. 13 familii care locuiau în zona din sat apropiată de Autostrada 1 și nu sufereau de probleme legate de transport au decis să rămână.[38]

După plecarea locuitorilor evrei, unele clădiri din sat au fost folosite în cadrul unui centru de reabilitare a adolescenților dependenți de droguri, care a fost apoi închis în 2014,[39] iar altele au fost utilizate începând din 1971 de liceul din Lifta, o instituție de educație deschisă relocată în 2004 în Colonia Germană din Ierusalim.[40]

În 1984, una din clădirile abandonate ale satului a fost ocupată de „banda din Lifta”, un grup evreiesc care plănuia să arunce în aer moscheele de pe Muntele Templului și care a fost oprit în zona accesului pe munte cu peste 100 de kilograme de exploziv, grenade de mână și alte arme.[41][42]

În 2011 au fost anunțate planuri pentru demolarea satului și construcția unui proiect imobiliar consistând din 212 locuințe de lux și un hotel.[43] Foștii locuitori au înaintat o petiție legală care solicita păstrarea satului ca sit istoric.[44] Lifta a fost ultimul sat arab depopulat care nu fusese nici complet distrus, nici repopulat cu evrei.[43] Până în 2011 se publicaseră deja trei cărți despre istoria palestiniană a satului.[45]

În anii 1980, Lifta a fost declarat rezervație naturală municipală sub auspiciile Autorității Israeliene pentru Natură și Parcuri.[46][47] În iunie 2017, ultimii locuitori evrei au părăsit satul ca urmare a unei înțelegeri cu guvernul care recunoștea că ei nu sunt intruși, ci au fost colonizați în Lifta de autoritățile competente.[5] În iulie 2017, Mei Neftoach a fost declarată rezervație națională a naturii.[48] 55 din cele 450 de case de piatră anterioare anului 1948 încă sunt în picioare.[49][9]

Cultură[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Palestinieni#Cultură.

Lifta era printre cele mai bogate comunități palestiniene din zona Ierusalimului, iar femeile erau cunoscute pentru fine broderii[50] Rochiile de mireasă Thob Ghabani erau țesute în Lifta. Erau realizate din ghabani, un bumbac natural acoperit cu broderii florale din mătase aurită produse la Alep și erau mai strâmte decât alte rochii. Mânecile aveau și ele o formă conică. mânecile, sleeves și bundița rochiei erau împodobite cu inserții de mătase. Miresele își comandau rochiile la Betleem.[51] Femeile căsătorite din Lifta prutau o rochie conică shaṭweh deosebită, care se îmbrăca prin tragere peste cap [1] Arhivat în , la Wayback Machine. și care se purta și în Betleem, Ayn Karim, Beit Jala și Beit Sahour.[52]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Palmer, 1881, p. 322
  2. ^ a b Morris, 2004, p. xx, village #363
  3. ^ Palestinian Central Bureau of Statistics Arhivat în , la Wayback Machine. also gives village area
  4. ^ Melanie Lidman (). „Court rules against demolition of empty Lifta homes”. Jerusalem Post. Accesat în . 
  5. ^ a b Defeated in Court, Lifta's Last Families to Leave Their Jerusalem-area Homes, Ha'aretz, 22 iunie 2017
  6. ^ Maisler, Benjamin (). „A Memo of the National Committee to the Government of the Land of Israel on the Method of Spelling Transliterated Geographical and Personal Names, plus Two Lists of Geographical Names”. Lĕšonénu: A Journal for the Study of the Hebrew Language and Cognate Subjects (în ebraică). 4 (3): 51. JSTOR 24384308. 
  7. ^ „נפתח” (în ebraică). mikranet.cet.ac.il. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Nephtoah”. christianity.com. Accesat în . 
  9. ^ a b c d e Daphna Golan, Zvika Orr, Sami Ershied. „Lifta and the Regime of Forgetting: Memory Work and Conservation” (PDF). Jerusalem Quarterly, 2013, Vol. 54, pp 69-81. 
  10. ^ a b „Lifta Documentation and Initial Survey” (PDF). Autoritatea Israeliană de Arheologie. . Accesat în . 
  11. ^ „Lifta, Archaeological Annex to Development plan” (PDF). Autoritatea Israeliană de Arheologie. . Accesat în . 
  12. ^ „Heritage conservation in Israel: Lifta”. Departamentul de Conservare a Patrimoniului din Israel. Accesat în . 
  13. ^ Pringle, 1997, p. 66
  14. ^ Hütteroth și Abdulfattah, 1977, p. 115. Citat în Khalidi, 1992, p. 301
  15. ^ Khalidi, 1992, p. 301
  16. ^ Robinson și Smith, 1841, vol 3, Appendix 2, p. 123
  17. ^ Guérin, 1868, pp. 252-256
  18. ^ Socin, 1879, p. 157
  19. ^ Hartmann, 1883, p. 118, menționează tot 117 locuințe
  20. ^ Conder și Kitchener, 1883, III:18. Citat în Khalidi, 1992, p. 301
  21. ^ Schick, 1896, p. 126
  22. ^ Gilbert, 1936, pp. 157-68
  23. ^ Barron, 1923, Table VII, Sub-districtul Ierusalim, p. 14
  24. ^ Mills, 1932, p. 41
  25. ^ Halamish, Aviva (). ירושלים לדורותיה [Jerusalem through the Ages] (în ebraică). Universitatea Liberă a Israelului. p. 83. ערבים מכפרי הסביבה - ליפתא, דיר יאסין, עין כרם, מלחה, בית צפאפא, צור באהר וסילואן - ובדווים ממדבר יהודה תקפו בנשק חם את שכונות הספר היהודיות של ירושלים [arabii din satele înconjurătoare - Lifta, Dir Yasin, Ein Karem, Makcha, Beit Tsfafa, Tsur Baher și Silwan - și beduinii din deșertul Yehuda au atacat cu arme cartierele evreiești ale Ierusalimului of Jerusalem] 
  26. ^ Eliav, Binyamin, ed. (). היישוב בימי הבית הלאומי [The Settlement in the Days of the National Home] (în ebraică). Keter Publishing House. p. 38. לאחר דין ודברים עם השוטרים הותר לקבוצת ערבים מכפר ליפתא לחזור לכפרם דרך רחוב יפו. בהגיעם לרחוב פתחו הליפתאים מיד בשוד החנויות ובפגיעות ביהודים [După discuții cu poliția, unui grup de arabi din Lifta i-a fost permis să se întoarcă în sat via strada Yaffa. Odată ajuns acolo, grupul a început imediat să jefuiască magazinele și să-i atace pe evrei] 
  27. ^ Dinur, Ben Tzion, ed. (). ספר תולדות ההגנה [The Haganah Book] (în ebraică). volume 2 part 1. Maarachot. p. 316. וקבוצה אחת בפיקודו של המוכתר מליפתא עלתה על גג והמטירה אש על רחוב יפו [și un grup sub comanda mukhtarului din Lifta a iscat incendii pe strada Yaffa] 
  28. ^ Guvernul Palestinei, Departamentul de Statistică, 1945, p. 25
  29. ^ Guvernul Palestinei, Departamentul de Statistică. Statisticile satelor, aprilie, 1945. Citat în Hadawi, 1970, p. 57
  30. ^ Guvernul Palestinei, Departamentul de Statistică. Statisticile satelor, aprilie, 1945. Citat în Hadawi, 1970, p. 103
  31. ^ Guvernul Palestinei, Departamentul de Statistică. Statisticile satelor, aprilie, 1945. Citat în Hadawi, 1970, p. 153
  32. ^ a b Morris, 2004, pp. 119-120
  33. ^ The De-Arabization of West Jerusalem 1947-50, Nathan Krystall, Journal of Palestine Studies, pp. 5-22
  34. ^ Krystall, Nathan. "The Fall of the New City 1947-1950." The Institute of Jerusalem Studies, Jerusalem. Badil Resource Center. Bethlehem (1999).
  35. ^ a b c Pappé, Ilan (). The Ethnic Cleansing of Palestine [Purificarea etnică a Palestinei] (în engleză). oneworld-publications.com. p. 67. 
  36. ^ Jerusalem 'Squatter' Discovers That His Home Is Rightfully His, Ha'aretz, 10 februarie 2012
  37. ^ The Kenesset discusses eviction of Lifta residents: "the immigrants from Arab countries were called squatters and the Kibutniks - settlers" (în ebraică), TheMarker, 25 ianuarie 2016
  38. ^ from Settlers to squatters - the classification of residents in absentee property as squatters is injust, Lifta as an example Arhivat în , la Wayback Machine. (în ebraică), Black Labor, Yoni Yochanan, 11 septembrie 2016
  39. ^ Despite the economic improvement, Drug rehabilitation center for adolescents in Lifta to close (în ebraică), Haaretz, 22 mai 2014
  40. ^ Lifta High School: History Arhivat în , la Wayback Machine., Lifta High School
  41. ^ Discourse and Palestine: Power, Text and Context, Annelies Moors, pag. 133
  42. ^ Ground Zero: Jerusalem, Holy War, and Collective Insanity, Jerry Kroth, pag. 131
  43. ^ a b "Israel moves to turn deserted Palestinian village into luxury housing project", Haaretz.com, 21 January 2011.
  44. ^ Knell, Yolande (). „Legal battle over an abandoned Palestinian village”. BBC. Accesat în . 
  45. ^ Davis, 2011, p. 30
  46. ^ INPA Raises Lifta Security to Prevent Willow Theft, Jerusalem Post, 19 septembrie 2011
  47. ^ Mei Neftoach (Lifta) (in Hebrew Arhivat în , la Wayback Machine., Mapa, encyclopedia entry
  48. ^ According to the law of nature: four new reserves in Israel, Yisrael Hayom, 4 iulie 2017
  49. ^ Esther Zandberg,Unofficial monument to a decisive time in history, Haaretz.com, 25 noiembrie 2004; accesat 26 aprilie 2019.
  50. ^ Woven legacy, woven language Arhivat în , la Wayback Machine., Saudi Aramco World, Volume 42, Number 1.
  51. ^ Stillman, 1979, pp. 42, 44 (ill.)
  52. ^ Stillman, 1979, p. 37
  1. ^ Unele surse plasează cafeneaua în Lifta (Morris 2004), altele în Romema (Krystall 1999), localitățile fiind adiacente

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lifta
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lifta&oldid=16108817