Lidia Lipkovskaia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Lidia Lipkovskaia
Lidiya Lipkovskaya.jpg
Lidia Lipkovskaia
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Gubernia Basarabia, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedată (73 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Beirut, Liban Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăBeirut Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGeorges Baklanoff[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of the Soviet Union.svg URSS Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață
cântăreață de operă
profesoară de muzică[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materConservatorul din Sankt Petersburg[*]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruVirginia Zeani, Tamara Ciobanu  Modificați la Wikidata

Lidia Lipkovski (născută Marșner; n. 28 aprilie 1884 s. Babin, azi regiunea Cernăuți – d. 22 martie 1958, Beirut, Liban) a fost o cântăreață basarabeancă de operă, lied (soprană de coloratură) și profesoară de canto.[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

A studiat la Gimnaziul de Fete „Mariinsk” din Kameneț-Podolsk (1901), a continuat la Conservatorul Imperial de la Sankt Petersburg (1906).

A fost stagiară la Teatrul La Scala din Milano între 1906 și 1907. A cântat în limbile: franceză, rusă, germană, engleză. A interpretat opere de: Gioachino Rossini, Delibes, Giuseppe Verdi, Charles Gounod, Georges Bizet, Rimski-Korsakov, Piotr Ceaikovski.

A fost, de asemenea, solistă a Teatrului Mariinsk⁠(d) și a Teatrului Muzical din Sankt-Petersburg 1914-1915. A predat ca profesoară de canto la Conservatorul „Unirea” din Chișinău (1937-1940) și la Conservatorul de Stat (1940-1941), la Conservatorul din București (1944-1950) și la Conservatorul din Paris (1950-1953); a predat lecții particulare de canto la Odesa (1941-1942).

Dintre studenți ajunși celebri se pot cita: Leonid Boxan, Virginia Zeani, Lidia Babici-Hîncu, Anna M. Dascal, Tamara Ceban, Alexei Stârcea.[3]

A locuit la Chișinău în perioada anilor 1919-1941, pe strada A. Șciusev nr. 111. Casa în care a locuit este inclusă în Lista monumentelor protejate de stat din municipiul Chișinău.

Roluri[modificare | modificare sursă]

  • Olga în Pskoviteanka
  • Prințesa Lebădă în „Povestea despre țarul Saltan
  • Ofelia în „Hamlet
  • Gilda în „Rigoletto
  • Ludmila în „Ruslan și Ludmila
  • Tatiana în „Evgheni Oneghin

A cântat și în operele: Rigoletto și Traviata de Giuseppe Verdi, Faust de Charles Gounod, Lakmé de Leo Delibes.

Comemorări[modificare | modificare sursă]

La 28 aprilie 2001, cu ocazia împlinirii a 117 ani de la nașterea cântăreței, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea acesteia. În 2009, Poșta Moldovei a elaborat ștampila nominală „Lidia Lipkovski, 125 de ani de la naștere”, autorul designului fiind Vitalie Bogomaz.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Lidia Lipkovskaia
  3. ^ Lidia Lipkovskaia
  4. ^ Lidia Lipcovski-primadona operei chisinăuiene

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Aрабаджиу, Рaдион. Очарованная песней : Страницы жизни и творчества Л. Я. Липковской. –К. : Лит. артистикэ, 1977. – 196 с.
  • Aрабаджиу, Рaдион. Судьба примадонны : Воспоминания и документы о жизни и творчестве Л. Я. Липковской. – К. : Лит. артистикэ, 1989. – 236 с.
  • Lipkovski, Lidia // Buzilă Serafim. Interpreți din Moldova : Lexicon encicl. (1460-1960). – Ch., 1996. – P. 264-266.
  • Lipkovski, Lidia // Calendar National 2004. – Ch., 2004. – P. 141-142.
  • Lipkovski, Lidia // Chișinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 290-291.
  • Lipkovski, Lidia // Femei din Moldova : encicl. – Ch., 2000. – P. 173-174.
  • Lipkovski, Lidia : [schiță biogr.] //Literatura și arta Moldovei: encicl. : [în 2 vol]. – Ch., 1985. – Vol 1. – P. 386. – Cu caract. chir.
  • Lipkovski, Lidia // Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 445.
  • Privighetoarea nistreană // Ceaicovschi Gleb. Cântăreți celebri: (Din trecutul muzical al Moldovei). – Ch., 1973. – P. 33-45. – Cu caract. chir.
  • Липковская, Лидия // Котляров Б.Я.. Из истории музыкальных связей Молдавии, Украины, России. – К., 1966. –C. 88-92.