Leptoquarc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Leptoquarcurile sînt particule ipotetice care transmit informație între quarcuri și leptoni de o anumintă generație și facilitează interacțiunea între acestea. Ele sunt bosonuri (de trei colori) și au și numere de lepton, și de barion. Leptoquarcurile se găsesc în anumite extensiuni ale modelului standard, cum ar fi teoriile de techicolor sau teorii de unificare a toate forțelor fundamentale bazate pe modelul Pati-Salam. Numărele cauntice, spinul, încărcarea electrică, și isospinul slab al leptoquarcurilor variază între teoriile diferite.

Prezentare Generală[modificare | modificare sursă]

Leptoquarcurile, care sînt prezise să aibă o masă apropiată cu cea de un atom de plumb, ar putea fi create numai la energii mari. Un leptoquarc de a treia generație, de pildă, se-ar putea descompune într-un quarc de bază (b) și într-un lepton tau. Unii teoreticieni propuseră că datele înregistrate în experimentele făcute în acceleratorul HERA sau DESY ar putea indica existența leptoquarcurilor, și prin urmare să existe o nouă forță care leagă positroni cu quarcuri. Analizele mai temeinice făcute asupra acestor teme nu putură confirma aceste ipoteze.

Existență leptoquarcurilor ar putea explica de ce există trei generații de materie. De astfel, leptoquarcurile ar putea explica de ce există același număr de quarcuri și leptoni, și multe alte similărități între quarcuri și leptoni. La energii mari, atunci când leptoni (care nu pot simți forța tare) și quarcuri (care nu se pot observa ca unul singur datorit forței tari) devin o singură particulă, ei ar putea deveni o particulă mai fundamentală și să descrie o simetrie mai importantă. Ar exista trei generații de leptoquarcuri, fiecare făcută din leptonul și quarcul de o anumită generație.


Existența[modificare | modificare sursă]

În 1997, un excess de evenimenturi la accelaratorul HERA agitase comunitatea de fizica particulelor elementare, deoarece o posibilă explicație pentru excessul de evenimenturi ar putea fi implicarea leptoquarcurilor. Însă, studiile ulterioare făcute și la HERA, și la Tevatron, cu mai multe probe excluse posibilitatea ca masa leptoquarcurilor să fie în jur de 275-325 GeV. De asemenea, și leptoquarcuri de a doua generație fuseră căutate și rămaseră negesite. Studiile făcute mai recent, preformate la LHC, ridicară intervalul exclus până la în jur de 1 TeV. Pentru ca existență leptoquarcurilor să fie demonstrată, energia pierdută atribuită neutrinilor trebuie să fie excesiv de mare. Este posibil ca crearea leptoquarcurilor să se asemene cu crearea quarcurilor masivi.