Leopold Gmelin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Leopold Gmelin (n. 2 august 1788; d. 13 aprilie 1853) este un chimist german.
Leopold Gmelin este fiul lui Johann Friedrich Gmelin (1748-1804), naturalist și chimist. Studiază medicina și chimia la Göttingen, Tübingen și la Viena. În 1813 devine profesor-asistent de chimie la Heidelberg, în 1814 profesor-extraordinar și în 1817 profesor-ordinar de chimie și de medicină.
Descoperă fericianura de potasiu (1822) și scrie Handbuch der anorganischen Chemie (prima ediție : 1817-1819, a patra ediție 1843-1855), o carte de referință la acea vreme. Iese la pensie în 1852 și moare la Heidelberg.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- Acest articol conține text din Encyclopædia Britannica 1911, o publicație aparținând domeniului public.
 |
Acest articol biografic despre un chimist german este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
