Leopold Gmelin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Leopold Gmelin
Leopold Gmelin.jpg
Date personale
Născut 2 august 1788[1][2]
Göttingen, Principatul Braunschweig-Lüneburg[3][4]
Decedat 13 aprilie 1853 (64 de ani)[1][2]
Heidelberg, Marele Ducat de Baden[5][4]
Părinți Johann Friedrich Gmelin[*]
Cetățenie Germania
Ocupație chimist
profesor universitar
Activitate
Instituție Universitatea din Heidelberg
Alma Mater Universitatea din Tübingen
Universitatea Georg-August din Göttingen
Universitatea din Viena

Leopold Gmelin (n. 2 august 1788; d. 13 aprilie 1853) este un chimist german.

Leopold Gmelin este fiul lui Johann Friedrich Gmelin (1748-1804), naturalist și chimist. Studiază medicina și chimia la Göttingen, Tübingen și la Viena. În 1813 devine profesor-asistent de chimie la Heidelberg, în 1814 profesor-extraordinar și în 1817 profesor-ordinar de chimie și de medicină.

Descoperă fericianura de potasiu (1822) și scrie Handbuch der anorganischen Chemie (prima ediție : 1817-1819, a patra ediție 1843-1855), o carte de referință la acea vreme. Iese la pensie în 1852 și moare la Heidelberg.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b "Leopold Gmelin", Gemeinsame Normdatei, accesat la 9 aprilie 2014 
  2. ^ a b "Leopold Gmelin", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  3. ^ "Leopold Gmelin", Gemeinsame Normdatei, accesat la 10 decembrie 2014 
  4. ^ a b Гмелин Леопольд, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  5. ^ "Leopold Gmelin", Gemeinsame Normdatei, accesat la 30 decembrie 2014 

Referințe[modificare | modificare sursă]