Legea Magnitsky

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Legea Magnitsky este o lege bipartinică aprobată de Congresul SUA și promulgată de către președintele Barack Obama în decembrie 2012, vizând pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009.

Din 2016, legea se aplică la nivel global, autorizând guvernul american să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA [1].

Istoric[modificare | modificare sursă]

În 2009, contabilul fiscal rus Serghei Magnitski a murit într-o închisoare din Moscova, după ce investigase o fraudă de 230 de milioane de dolari care implica oficialii fiscali ruși. Ca urmare, Magnitski însuși este acuzat de comiterea fraudei și închis[2]. În timp ce se afla în închisoare, Magnitski dezvoltă pietre la fiere, pancreatită și colecistită, dar i se refuză tratamentul medical timp de câteva luni. După aproape un an de închisoare, este bătut în arest până la moarte[3] [4] [5]. Prietenul lui Magnitski, Bill Browder, un important om de afaceri american, care lucrează în Federația Rusă, după prăbușirea URSS, a făcut public cazul și a făcut lobby pe lângă oficialii americani pentru a adopta legea care să sancționeze persoanele ruse implicate în corupție și în încălcarea drepturilor omului[6]. Browder a adus cazul Senatorilor Benjamin Cardin și John McCain, care au procedat la propunerea legii[7].

Legea[modificare | modificare sursă]

În iunie 2012, Comisia pentru afaceri externe a Camerei Statelor Unite a raportat Camerei un proiect de lege numit Sergei Magnitsky Rule of Law Accountability Act din 2012 (HR 4405)[8]. Principala intenție a legii a fost pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea lui Serghei Magnitski prin interzicerea intrării lor în Statele Unite și a utilizării sistemului bancar[9]. Legea a fost preluată de un complet al Senatului în săptămâna următoare[10] [11]. Browder a scris mai târziu că Legea Magnitsky a găsit un sprijin rapid bipartinic, deoarece corupția expusă de Magnitski era flagrantă, dincolo de orice dispute, și „[aici] nu a existat un lob pro tortură și pro crimă în Rusiacare să se opună” [6] p. 329.

În noiembrie 2012, prevederile proiectului de lege Magnitsky au fost atașate la un proiect de lege (HR 6156) care normaliza comerțul cu Rusia (adică abrogarea amendamentului Jackson– Vanik ) și Moldova[12]. La 6 decembrie 2012, Senatul SUA a adoptat versiunea Legii 92–4. [9] Legea a fost semnată de președintele Barack Obama la 14 decembrie 2012. [13] [14] [15] [16] [17]

În 2016, Congresul a adoptat Actul Global Magnitsky, care permite guvernului american să sancționeze oficialii guvernelor străine implicați în încălcarea drepturilor omului oriunde în lume [18].

Persoanele afectate[modificare | modificare sursă]

Administrația Obama a făcut publică o listă de 18 persoane afectate de lege în aprilie 2013. [19] [20] [21] [22]
Persoanele incluse pe listă sunt:

  • Artem (aka Artyom) Kuznetsov, controlor fiscal guvernamental
  • Pavel Karpov, investigator principal al Ministerului Afacerilor Interne
  • Oleg F. Silchenko, investigator al Ministerului Afacerilor Interne
  • Olga Stepanova, șefa Biroului Fiscal
  • Ellena Stașina, judecător care a prelungit detenția lui Magnitski
  • Andrei Peceghin, deputat
  • Aleksei Droganov, deputat
  • Elena Himina, oficial la Fisc
  • Dmitri Komnov, directorul penitenciarului
  • Aleksei Krivoruciko, judecător
  • Oleg Logunov, judecător
  • Serghei G. Podoprigorov judecător
  • Ivan Pavlovici Prokopenko
  • Dmitri M. Tolcinski
  • Svetlana Uhnaliova
  • Natalya V. Vinogradova
  • Kazbek Dukuzov, cecen achitat de uciderea disidentului Paul Klebnikov
  • Lecia Bogatîrov, implicat de autoritățile austriece în uciderea disidentului Umar Israilov

Alte persoane străine care au fost sancționate includ:

  • Félix Bautista, senator Republica Dominicană.
  • Angel Rondon, înalt funcționar din Republica Dominicană
  • Ramzan Kadîrov, guvernatorul Ceceniei
  • Abuzaied Vismuradov, commandant al Terek SOBR din Cecenia
  • Ruslan Gheremeiev, asociat al lui Ramzan Kadîrov
  • Roberto J. Rivas, directorul Consiliului Electoral Suprem din Nicaragua, acuzat de fraude electorale. Este unul din cei mai bogați oameni din una din cele mai sărace țări, Nicaragua.
  • Francisco "Chico" Lopez, trezorier al Frontului Sandinist de Eliberare Națională din Nicaragua
  • Fidel Moreno, primar al capitalei Managua, Nicaragua.
  • Francisco Diaz, șeful poliției din Nicaragua
  • Yahya Jammeh, fost președinte al Gambiei
  • Min Aung Hlaing, comandant al Forțelor Armate din Burma
  • Soe Win, Comandant Deputat al Forțelor Armate din Burma
  • Than Oo, Brigadier General, implicat în conflictul Rohingya
  • Aung Aung, Brigadier General, implicat în conflictul Rohingya
  • Aung Kyaw Zaw, Commandant burmez, implicat în conflictul Rohingya
  • Khin Maung Soe, general burmez, implicat în Masacrul Maung Nu
  • Thura San Lwin, șeful Poliției de Pază a Frontierei din Myanmar, implicat în conflictul Rohingya
  • Khin Hlaing, șeful poliției secrete din Myanmar, implicat în conflictul Rohingya
  • Maung Maung Soe, șef militar din Myanmar, implicat în conflictul Rohingya
  • Gulnara Karimova, fiica fostului lider uzbek Islam Karimov
  • Abdulhamit Gül, ministrul turc al justiției
  • Suleyman Soylu, ministrul turc la Interne
  • Salah Mohammed Tubaigy, șef al Consiliului de anchetă saudit, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Saud al-Qahtani, consilier al bin Mohammed bin Salman, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Mustafa al-Madani, dublura lui Jamal Khashoggi, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Maher Mutrab, diplomat saudit, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Thaer al-Harbi, membru al Saudi Royal Guard, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Mohammed al-Zahrani, membru al Saudi Royal Guard, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Abdulaziz al-Hasawi, Bodyguard of Mohammed bin Salman, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Mohammed al-Otaibi, Saudi Consul-General of Turkey, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Meshal Saad al-Bostani, membru alRoyal Saudi Air Force, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Naif Alrifi, Associate bin Mohammed bin Salman, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Mansour Abahussain, membru al General Intelligence Presidency,implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Khalid al-Otaibi, membru al Saudi Royal Guard, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Waleed Alsehri,membru al Royal Saudi Air Force, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Thaar al-Harbi, bodyguard al lui Mohammed bin Salman,implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Fahad al-Balawi, membru al Saudi Royal Guard, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Badr al-Otaibi, membru al General Intelligence Presidency, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Saif al-Qahtani, Associate of Mohammed bin Salman, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Turki Alsehri, implicat în asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi]]
  • Nawfel Akoub, fost guvernator în Mosul, Iraq
  • Ahmed Abdullah al-Jubouri, fost guvernator în Iraq
  • Nofal Hammadi al-Sultan, fost guvernator în Iraq
  • Rayan al-Kildani, Lider al Mișcării Brigada Babilon
  • Waad Qado, Lider al Miliției Shabak
  • Kale Kayihura, Fost Inspector General al Poliției din Uganda

Acțiuni ale guvernului rus[modificare | modificare sursă]

Ca răspuns la adoptarea Legii Magnitsky, guvernul rus a interzis cetățenilor americani adopția de copii ruși, a emis o listă cu oficialii americani cărora li s-a interzis să intre în Rusia și l-a declarat vinovat pe Magnitski [23]. În plus, guvernul rus a făcut lobby împotriva legii americane printr-o companie în SUA condusă de Kenneth Duberstein[24] [25].

Mai târziu, o avocată rusă, Natalia Veselnițkaia, a fost angajată să facă lobby împotriva Legii Magnitsky din SUA. Ea a stabilit o întâlnire cu Donald Trump Jr., cu care să discute problema[26] [27].

Interzicerea adoptării de către SUA a copiilor ruși[modificare | modificare sursă]

La 19 decembrie 2012, Duma de Stat a votat 400 contra 4 pentru a interzice adopția internațională a copiilor ruși în Statele Unite. Proiectul de lege a fost numit neoficial după Dmitri Iakovlev (Chase Harrison), un copil mic rus care a murit în urma unui atac de căldură în 2008, când tatăl său american adoptiv a uitat că era pe bancheta din spate a SUV-ului său[28] [29]. În anul următor, 2013, au fost propuse două legi suplimentare: una era să împiedice cetățenii americani să lucreze cu ONG-urile politice din Rusia, iar o a doua lege, în cele din urmă abandonată, care viza interdicția pentru orice străin de a vorbi la televiziunea de stat, dacă discreditează statul. [30]

Interzicerea unor oficiali americani în Rusia[modificare | modificare sursă]

Pe 13 aprilie 2013, Rusia a lansat o listă care interzice ca 18 americani să intre în Rusia pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului, ca răspuns la lista Magnitsky.[31]. Persoanele interzise din Rusia sunt enumerate mai jos.

Oficialii americani implicați în legalizarea torturii și detenția sine die a prizonierilor:

  • David Addington, șef de serviciu al vicepreședintelui Dick Cheney (2005-2009)
  • John Yoo, procuror general adjunct al SUA în Office of Legal Counsel, Departamentul Justiției (2001-2003)
  • Geoffrey D. Miller, general-maior al armatei americane, s-a retras, comandant al grupului de lucru comun Guantanamo (JTF-GTMO), organizația care conduce lagărele de detenție din Golful Guantanamo (2002-2003)
  • Jeffrey Harbeson, ofițer naval american, comandant al JTF-GTMO (2010–2012)

Parlamentarii ruși au interzis, de asemenea, mai mulți oficiali americani implicați în urmărirea penală și judecarea contrabandistului cu arme ruse Viktor Bout și a contrabandistului de droguri Konstantin Iaroșenko, ambii fiind închiși în Statele Unite[32] [33]:

  • Jed S. Rakoff, judecător principal al districtului american pentru districtul sudic din New York
  • Preet Bharara, fost procuror american al districtului sudic din New York
  • Michael J. Garcia, fost procuror american pentru districtul sudic din New York
  • Brendan R. McGuire, procuror adjunct al SUA
  • Anjan S. Sahni, procuror adjunct al SUA
  • Christian R. Everdell, procuror adjunct al SUA
  • Jenna Minicucci Dabbs, avocat asistent american
  • Christopher L. Lavigne, procuror adjunct al SUA
  • Michael Max Rosensaft, procuror adjunct al SUA
  • Louis J. Milione, agent special, Administrația americană a aplicării drogurilor (DEA)
  • Sam Gaye, agent special principal, DEA din SUA
  • Robert F. Zachariasiewicz, agent special, DEA SUA
  • Derek S. Odney, agent special, DEA din SUA
  • Gregory A. Coleman, agent special, Biroul Federal de Investigații al SUA [31]

Legi similare Legii Magnitsky în alte țări[modificare | modificare sursă]

Legislație similară cu și inspirată din Legea Magnitsky Global din decembrie 2016 a fost adoptată ulterior în alte țări.

Estonia[modificare | modificare sursă]

La 8 decembrie 2016, Estonia a introdus o nouă lege inspirată din Legea Magnitsky, care interzice străinilor condamnați pentru abuzuri în domeniul drepturilor omului să intre în Estonia. Legea, care a fost adoptată în unanimitate în Parlamentul Estoniei, afirmă că dă dreptul Estoniei să nu permită intrarea oamenilor dacă, printre altele, „există informații sau motive temeinice pentru a crede” că au luat parte la activități care au dus la „moartea sau daune grave pentru sănătatea unei persoane ". [34]

Regatul Unit[modificare | modificare sursă]

La 21 februarie 2017, Camera Comunelor din Marea Britanie a adoptat în unanimitate un amendament la Proiectul de lege al finanțelor penale, inspirat de Legea Magnitsky, care ar permite guvernului să înghețe bunurile violatorilor internaționali ai drepturilor omului din Marea Britanie[35]. La 1 mai 2018, Camera Comunelor din Marea Britanie, fără opoziție, a adăugat „amendamentul lui Magnitsky” la Legea pentru sancțiuni și combaterea spălării banilor care ar permite guvernului britanic să impună sancțiuni persoanelor care comit încălcări grave ale drepturilor omului[36].

Canada[modificare | modificare sursă]

În mai 2017, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a avertizat Canada că noua sa lege anticipată, cunoscută sub numele de „Justiția pentru victimele corupților cu funcționarii externi” (legea lui Serghei Magnitsky), a fost un „pas flagrant de neprietenos” și că „în cazul în care Parlamentul canadian aprobă această legislație privind sancțiunile, relațiile dintre țările noastre, care se confruntă deja cu momente dificile, vor suferi pagube semnificative ". De asemenea, CBC News din Canada a raportat că Rusia l-a plasat pe ministrul de externe al Canadei, Chrystia Freeland, și pe alți doisprezece politicieni și activiști canadieni pe o „listă neagră” a Kremlinului și le-a interzis să intre în „Rusia din cauza criticilor lor asupra acțiunilor rusești din Ucraina și a anexării Crimeei " [37].

La 19 octombrie 2017, Parlamentul canadian a aprobat proiectul de lege [38] după un vot unanim în Camera Comunelor Canadei, cu 277 pentru și niciunul împotrivă[39]. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat Canada de „jocuri politice” în legătură cu noua sa lege Magnitsky[40].

Legea Magnitsky a Canadei a vizat, de asemenea, 19 oficiali venezueleni și 3 sud-sudaniști, împreună cu cele 30 de persoane ruse inițiale aflate sub sancțiuni[41].

Lituania[modificare | modificare sursă]

Pe 9 noiembrie 2017, Parlamentul Lituaniei a aprobat pentru dezbatere modificările aduse legii, cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivă și cinci abțineri. În cele din urmă, la 16 noiembrie 2017 (a 8-a aniversare a morții lui Serghei Magnitsky), Parlamentul Lituaniei a adoptat legea în unanimitate. [42]

Letonia[modificare | modificare sursă]

Pe 8 februarie 2018, Parlamentul Letoniei (Saeima) a acceptat atașarea la legea sancțiunilor, inspirată de cazul Serghei Magnitsky, interzicerea intrării în țară a străinilor considerați vinovați de abuzuri asupra drepturilor omului[43].

Țări în timpul legislației[modificare | modificare sursă]

Uniunea Europeană

Parlamentul UE a adoptat o rezoluție în martie 2019 pentru a îndemna UE și cele 28 de state membre să legifereze în mod similar cu Legea Magnitsky[44][45][46][47].

Australia

Se examinează Proiectul de lege Magnitsky în 2017.  

În decembrie 2018, apare un nou proiect de lege revizuit în parlament, intitulat „Proiectul de lege internațional pentru drepturile omului și corupția (Magnitsky Sanctions) 2018” [48]

Ucraina

Proiect de lege în decembrie 2017. [49]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Alexandra Ma (). „Putin hinted he wanted Trump to give him access to one man — and it reveals his greatest weakness”. Business Insider. 
  2. ^ Eckel, Mike (). „U.S. Settles Magnitsky-Linked Money Laundering Case On Eve Of Trial”. RadioFreeEurope/RadioLiberty. Accesat în . 
  3. ^ „Q&A: The Magnitsky affair”. BBC News. . Accesat în . 
  4. ^ „Russia puts dead lawyer Sergei Magnitsky on trial”. Perth Now. AFP. . Arhivat din original la . 
  5. ^ Gray, Rosie (). „Bill Browder's Testimony to the Senate Judiciary Committee”. The Atlantic. Accesat în . ... they put him in an isolation cell, chained him to a bed, and eight riot guards came in and beat him with rubber batons. That night he was found dead on the cell floor. 
  6. ^ a b Browder, Bill (2015). Red Notice: A True Story of High Finance, Murder, and One Man’s Fight for Justice (Reprint ed.). Simon & Schuster. ISBN: 978-1-4767-5574-8
  7. ^ Trindle, Jamila (). „The Magnitsky Flip-Flop”. Foreign Policy. Accesat în . 
  8. ^ „Russia Human Rights Legislation Passes Foreign Affairs Committee”. United States House Committee on Foreign Affairs. . Arhivat din original la . 
  9. ^ a b Lally, Kathy; Englund, Will (). „Russia fumes as U.S. Senate passes Magnitsky law aimed at human rights”. The Washington Post. Accesat în . 
  10. ^ Baker, Peter (). „Syria Crisis and Putin's Return Chill U.S. Ties With Russia”. The New York Times. Accesat în . 
  11. ^ Belton, Catherine; Dyer, Geoff (). „'Magnitsky law' makes progress in Senate”. Financial Times. Accesat în . 
  12. ^ Peters, Jeremy W. (). „House Passes Russia Trade Bill With Eye on Rights Abuses”. The New York Times. Accesat în . 
  13. ^ „Statement by the Press Secretary on H.R. 6156”. The White House. . Accesat în . 
  14. ^ Fedyashin, Andrey (). „Russia-US: Normalization fraught with conflict”. Voice of Russia. Arhivat din original la . 
  15. ^ „Obama signs Magnitsky Act linked with Jackson–Vanik Amendment termination”. Interfax. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Obama Signs Magnitsky Bill”. The Moscow Times. . Accesat în . 
  17. ^ Collinson, Stephen (). „Obama signs Russia rights law despite Putin fury”. Arhivat din original la . 
  18. ^ „The US Global Magnitsky Act: Questions and Answers”. Human Rights Watch. . Accesat în . 
  19. ^ „Magnitsky Sanctions Listings”. United States Department of the Treasury. . Accesat în . 
  20. ^ „Factbox: Who's who on the U.S. Magnitsky list”. Yahoo! News. Reuters. . Arhivat din original la . 
  21. ^ „Magnitsky List release: severe blow on Moscow-US ties”. Voice of Russia. . Arhivat din original la . 
  22. ^ „Chechnya moves to silence Oyub Titiev, a courageous critic”. The Economist. . Accesat în . 
  23. ^ Heintz, Jim (). „Dead Russian lawyer Magnitsky found guilty”. Associated Press. Arhivat din original la . 
  24. ^ Kredo, Adam (). „Bank of Putin: Goldman Sachs lobbying against human rights legislation”. The Washington Free Beacon. Accesat în . 
  25. ^ Абаринов, Владимир (). „Противозаконное задержание”. Graniru.org (în Russian). Accesat în . 
  26. ^ Sullivan, Andy; Mohammed, Arshad (). „Trump Jr. emails suggest he welcomed Russian help against Clinton”. Reuters. Accesat în . 
  27. ^ Watkins, Ali (). „U.S. officials probing Russian lobbyist who met Trump team”. Politico. Accesat în . 
  28. ^ Herszenhorn, David M. (). „Russia Vote Favors Ban on Adoptions by Americans”. New York Times. Accesat în . 
  29. ^ Jackman, Tom (). „Toddler's tragic death in Herndon, in overheated car, continues as political issue in Russia four years later”. Washington Post. Accesat în . 
  30. ^ J.Y. (). „Russian politics: The Kremlin's new Anti-Americanism”. The Economist. Accesat în . 
  31. ^ a b „Russia strikes back with Magnitsky list response”. RT. . Accesat în . 
  32. ^ Englund, Will (). „Russia retaliates against U.S., bans American officials”. Washington Post. Accesat în . 
  33. ^ Loiko, Sergei L. (). „18 Americans barred from Russia in tit-for-tat sanctions”. Los Angeles Times. Accesat în . 
  34. ^ Rettman, Andrew (). „Estonia joins US in passing Magnitsky law”. EUobserver. Accesat în . 
  35. ^ „UK House of Commons Passes the Magnitsky Asset Freezing Sanctions”. Organized Crime and Corruption Reporting Project. . Accesat în . 
  36. ^ „UK lawmakers back 'Magnitsky amendment' on sanctions for human..”. Reuters. . 
  37. ^ Sevunts, Levon (). „Russia warns Canada over 'blatantly unfriendly' Magnitsky Act”. CBC News. Accesat în . 
  38. ^ „Canada Passes Version Of Magnitsky Act, Raising Moscow's Ire”. Radio Free Europe/Radio Liberty. . Accesat în . 
  39. ^ „As Canada's Magnitsky bill nears final vote, Russia threatens retaliation”. CBC News. Thomson Reuters. . Accesat în . 
  40. ^ Blanchfield, Mike (). „Vladimir Putin accuses Canada of 'political games' over Magnitsky law”. Global News. The Canadian Press. Accesat în . 
  41. ^ „Russia, South Sudan and Venezuela are Canada's 1st targets using sanctions under Magnitsky Act”. CBC News. . Accesat în . 
  42. ^ „Lithuania: Parliament Adopts Version of Magnitsky Act”. OCCRP. . Accesat în . 
  43. ^ „Latvia Becomes Final Baltic State to Pass Magnitsky Law”. OCCRP. . Accesat în . 
  44. ^ Rikard Jozwiak (). „MEPs Urge EU Magnitsky Act To Tackle Kremlin's 'Antidemocratic' Activities”. Radio Free Europe. Arhivat din original la . 
  45. ^ „European Parliament resolution on a European human rights violations sanctions regime”. EU Parliment. Accesat în . 
  46. ^ „MEPs call for EU Magnitsky Act to impose sanctions on human rights abusers”. EU Parliment. . 
  47. ^ Rikard Jozwiak (). „European Parliament Urges EU To Adopt Legislation Like Magnitsky Act”. Radio Free Europe. 
  48. ^ „International Human Rights and Corruption (Magnitsky Sanctions) Bill 2018”. Parliament of Australia. decembrie 2018. Arhivat din original la . 
  49. ^ „Magnitsky Act has been introduced into Verkhovna Rada (Ukrainian parliament)”. Samopomich. . Arhivat din original la . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Legea_Magnitsky&oldid=15658165