Laura Curtis Bullard

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Laura Curtis Bullard
Date personale
Născută1831 Modificați la Wikidata
Decedată1912 (81 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiesuffragist[*][[suffragist (activist advocating for the women's right to vote)|​]] Modificați la Wikidata

Laura Curtis Bullard (n. 1831 – d. 1912) a fost o scriitoare americană și activistă pentru drepturile femeilor. Ea a fondat un ziar numit The Ladies' Visitor, and Drawing Room Companion și a publicat două romane pe teme legate de drepturile femeilor, dintre care cel mai cunoscut este Christine: or, Woman's Trials and Triumphs. A fost aleasă secretară corespondentă a National Woman Suffrage Association, condusă de Elizabeth Cady Stanton și Susan B. Anthony, la ședința ei de constituire. Ea i-a succedat lui Elizabeth Stanton ca redactor al publicației The Revolution, un ziar care milita pentru drepturile femeilor, fondat de Stanton și Anthony.

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Laura Jane Curtis s-a născut în Freedom, Maine, pe 21 noiembrie 1831, fiind cel mai mare dintre cei cinci copii ai lui Lucy Winslow Curtis și Jeremiah Curtis. Tatăl ei era un aboliționist care s-a îmbogățit prin înființarea unei societăți în Bangor, Maine, unde familia s-a mutat, care a produs Mrs. Winslow's Soothing Syrup, un tonic bazat pe morfină.[1] În 1859 Laura s-a căsătorit cu Enoh Bullard, un angajat în compania familiei ei, care a devenit mai târziu președintele acesteia.[2]

Cariera[modificare | modificare sursă]

Bullard a publicat două romane despre femei care și-au realizat o carieră fără a depinde de bărbați. În 1854, când avea vârsta de 23 de ani, Bullard a publicat anonim romanul Now-a-days!, în care eroina, care provine dintr-o familie înstărită, respinge o propunere în căsătorie și se mută într-o zonă îndepărtată din Maine pentru a-și câștiga existența ca profesoară.[3] În 1856 Bullard a publicat sub nume propriu romanul Christine: or, Woman's Trials and Triumphs, în care eroina respinge un pretendent cu reputație proastă, devine o oratoare pentru drepturile femeilor, fondează o casă pentru femeile muncitoare sărace și adoptă o fiică.[4] Bullard a fondat și a redactat, de asemenea, un ziar din New York intitulat The Ladies' Visitor, and Drawing Room Companion, pe care l-a publicat lunar din 1855 până când a devenit gravidă în 1861.[5]

Bullard a fost una dintre cele mai vechi membre ale Sorosis, o societate literară și profesională a femeilor, care a fost fondată în 1868. Ea a devenit secretar corespondent al National Woman Suffrage Association, organizație condusă de Elizabeth Cady Stanton și Susan B. Anthony, de la ședința de constituire din 1869. A scris articole pentru The Revolution, ziarul săptămânal pentru drepturile femeilor fondat în 1868 de Stanton și Anthony. În 1870 a fondat Brooklyn Women's Club, împreună cu prietena ei, Elizabeth Tilton, redactor al secțiunii de poezie a ziarului The Revolution și soția lui Theodore Tilton, redactor-șef al ziarului liberal newyorkez Independent.[6]

În mai 1870 Bullard i-a succedat lui Stanton ca redactor al ziarului The Revolution. Sub conducerea ei ziarul a dezvoltat un stil mai puțin conflictual și a fost orientat mai mult spre literatură, dar a continuat să se concentreze pe problemele femeilor.[7] Când Bullard a preluat conducerea ziarului, publicația pierdea bani și nu se putea întreține din abonamente. Ea a încercat să crească veniturile, inclusiv prin publicarea mai multor reclame. Stanton și Anthony refuzaseră să accepte publicitatea pentru medicamentele brevetate, dar Bullard a publicat anunțuri de acest tip, inclusiv pentru produse vândute de familia ei.[8]

În decembrie 1870 Bullard a plecat în Europa, cu fiul ei și cu bătrânii părinți, dar a continuat să redacteze ziarul din străinătate. După ce a redactat The Revolution timp de 18 luni, Bullard și-a dat demisia în octombrie 1871, invocând dificultatea redactării ziarului din Europa.[9] Ziarul a publicat ultimul său număr după mai puțin de patru luni.[10]

În ianuarie 1871 trei ziare din New York au răspândit zvonuri despre o relație între Bullard și Theodore Tilton, care se presupune că a plecat în Europa pentru a i se alătura. Ambele părți au negat zvonurile, care nu au fost niciodată dovedite. Bullard a rămas prietenă cu Elizabeth Tilton, după ce zvonurile au fost publicate.[11]

După ce a părăsit The Revolution Bullard a continuat să fie prietenă cu Stanton, care a vizitat-o frecvent, și ea a continuat să sprijine campania pentru drepturile femeilor. Și-a dedicat o mare parte din ultima parte a vieții pentru încurajarea scriitorilor și reformatorilor sociali atât în SUA, cât și în Europa. A corespondat cu Walt Whitman și l-a primit în casa ei pe Oscar Wilde atunci când el a vizitat SUA. Laura Bullard a publicat mai multe eseuri și a tradus din limba germană trei romane, dar activitatea ei ca scriitoare s-a încheiat. Bullard a murit pe 19 ianuarie 1912.[12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bullard and Kohn, 2010, pp. x-xi; http://www.maine.gov/msl/maine/writdisplay.shtml?id=95019
  2. ^ Bullard and Kohn, 2010, p. xiii
  3. ^ Bullard and Kohn, 2010, p. xi
  4. ^ Kohn, Denise M., "Laura Jane Curtis Bullard (1831–1912)," in Legacy: A Journal of American Women Writers, Volume 21, Number 1, 2004, pp. 74-82 (excerpt).
  5. ^ Bullard and Kohn, 2010, pp. xi-xii, xiv
  6. ^ Bullard and Kohn, 2010, pp. xiv-xv. The officers of the National Woman Suffrage Association are listed on pp. 400-401 of the History of Woman Suffrage.
  7. ^ Rakow and Kramarae eds. (2001), pp. 18-19
  8. ^ Bullard and Kohn, 2010, pp. xvi-xvii
  9. ^ Bullard and Kohn, 2010, p. xx
  10. ^ Rakow and Kramarae eds. (2001), p. 19
  11. ^ Bullard and Kohn, 2010, pp. xxi-xxiii
  12. ^ Bullard and Kohn, 2010, pp. xxvii-xxviii

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Textul complet al primului roman al Laurei Bullard, Now-a-days!, este disponibil la Google Cărți.

Legături externe[modificare | modificare sursă]