Lascăr Pană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Lascăr Pană
Informații generale
Nume complet Lascăr Pană
Data nașterii 14 septembrie 1934(1934-09-14)
Locul nașterii Constanța, România
Data decesului (83 de ani)
Locul decesului Baia Mare, România
Naționalitate Român
Post Inter, pivot
(Retras din activitate)
Cluburi de seniori*
Ani Club
1956–1957 Flag of Romania (1952-1965).svg Progresul Bacău
1957–1958 Flag of Romania (1952-1965).svg Petrolul Teleajen
1958–1959 Flag of Romania (1952-1965).svg Rapid București
1959–1969 Flag of Romania (1965-1989).svg Dinamo Bacău
1969–1970 Flag of Romania (1965-1989).svg Voința București
Echipe antrenate
1966–1969 Flag of Romania (1965-1989).svg Dinamo Bacău
1969–1970 Flag of Romania (1965-1989).svg Voința București
1970–1974 Flag of Romania (1965-1989).svg Minerul Baia Mare
1974–1993 Flag of Romania (1965-1989).svg HC Minaur Baia Mare
1967–1968 Flag of Romania (1965-1989).svg România B (masculin)
1978–1982 Flag of Romania (1965-1989).svg România (masculin)
1984–1985 Flag of Romania (1965-1989).svg România universitar
1984–1986 Flag of Romania (1965-1989).svg România (masculin)
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului național

Lascăr Pană (n. 14 septembrie 1934, Constanța[1] - d. 17 septembrie 2017, Baia Mare) a fost un mare antrenor de handbal român și președinte de onoare al clubului pe care l-a înființat în 1974, HC Minaur Baia Mare.[2] Alături de Ioan Kunst-Ghermănescu și Niculae Nedeff, el a condus echipa națională a României care a obținut medalia de bronz la Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova.[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut la Constanța, Lascăr Pană a jucat mai întâi fotbal ca junior și a devenit campion de juniori cu Competrol București, în 1952.[4] Mama sa, care nu aprecia fotbalul, i-a interzis să mai continue și i-a cerut să aleagă orice alt sport,[5] așa că Lascăr Pană a optat pentru handbal. Primele meciuri le-a jucat în 1956, la Progresul Bacău, evoluând ca inter și uneori chiar pivot. După 4-5 ani în care a avut rezultate ca jucător la mai multe echipe din țară, el s-a întors la Bacău ca antrenor-jucător al echipei Dinamo Bacău și a pus bazele handbalului în orașul moldovean.[5] S-a mutat apoi la Voința București, echipă cu care a promovat în divizia A, pe atunci principala divizei a campionatului republican.

În 1970, Lascăr Pană a ajuns la Baia Mare, unde a preluat echipa Minerul. În 1974, Pană a avut inițiativa înființării primului club exclusiv de handbal din România, Minaur Baia Mare.[4] Cu Lascăr Pană la conducere, timp de 25 de ani, Minaur nu s-a clasat niciodată mai jos de locul patru în campionatul național.[1][4] În acest timp, la Minaur au jucat handbaliști valoroși precum Iosif Boroș, Maricel Voinea, Gheorghe Covaciu sau Alexandru Stamate. Lascăr Pană a câștigat de două ori cu Minaur Cupa IHF, în 1985 și 1988, și a calificat de trei ori echipa în semifinalele Cupei Cupelor, în 1979, 1980 și 1986.

Antrenorul Pană a pregătit în câteva rânduri și echipele naționale ale României: cea universitară, România B și echipa de seniori. În 1980, alături de Ioan Kunst-Ghermănescu și Niculae Nedeff, el a obținut cu selecționata de seniori medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Moscova.[3]

Între 1990 și 1995, Pană a condus loturile naționale masculine ale Greciei, cu care a obținut locul patru la Jocurile Mediteraneene și s-a calificat de trei ori în finala Campionatului Mondial pentru tineret.[4] În anii următori, Lascăr Pană a ocupat diverse funcții administrative în cadrul Federației Române de Handbal și a devenit consilier local al municipiului Baia Mare din partea PSD, îndeplinind timp de un an și funcția de președinte al Comisiei de Sport a Consiliului Local. În 2009, el a devenit președintele de onoare al clubului pe care el însuși l-a creat, HC Minaur Baia Mare. Între 2014 și 2015 a fost numit director tehnic al echipei feminine de handbal HCM Baia Mare.[6]

Lascăr Pană a încetat din viață pe 17 septembrie 2017, într-o secție de terapie intensivă unde era internat de câteva săptămâni în urma serioaselor probleme medicale de care suferea.[7][8]

Palmares[modificare | modificare sursă]

Club[modificare | modificare sursă]

  • Campionatul Național:
    • Medalie de argint: 1980, 1981, 1985, 1992
    • Medalie de bronz: 1968, 1974, 1975, 1976, 1978, 1982, 1983, 1984, 1987, 1988, 1989, 1990

Echipa națională[modificare | modificare sursă]

Alte funcții[modificare | modificare sursă]

Funcția Organizația Perioada
Director Tehnic Echipa națională de handbal a Greciei 1990–1995
Director Tehnic Echipa națională de handbal a României 1995–1996
Președinte HC Minaur Baia Mare 1995–
Vicepreședinte Federația Română de Handbal 1998–
Director Tehnic Echipa națională de handbal a României 1999–2000
Președinte Comisia de Sport a Consiliului Local Baia Mare 2003–2004
Președinte de onoare[2] HC Minaur Baia Mare 2009–
Director tehnic[6] HCM Baia Mare 2014–2015

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Lascăr Pană”. Pagina oficială a primăriei municipiului Baia Mare. Accesat în . 
  2. ^ a b E.M. (). „HANDBAL. Lascar Pana - presedinte de onoare al HC Minaur Baia Mare”. emm.ro. Accesat în . 
  3. ^ a b „Medalii Olimpice (m)-Fluctuații (f)1975-1984” (PDF). Federația Română de Handbal. p. 135-140. Accesat în . 
  4. ^ a b c d „Lascăr Pană, antrenorul DE FIER”. Gazeta Sporturilor. . Accesat în . 
  5. ^ a b Ana Maria Roman (). „Interviu cu Lascăr Pană la Memorialul Mircea Dohan la handbal”. Buletin de Carei. Accesat în . 
  6. ^ a b „Lascăr Pană, director tehnic; Vasile Bîrle, președinte HCM”. Pagina oficială a HCM Baia Mare. . Accesat în . 
  7. ^ „Doliu în handbal! A murit unul dintre cei mai mari antrenori români”. DigiSport. . Accesat în . 
  8. ^ „Antrenorul emerit Lascăr Pană, condus pe ultimul drum”. Adevărul. . Accesat în .