Lars Ahlfors

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Lars Ahlfors
Lars Ahlfors - MFO.jpg
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Helsinki, Imperiul Rus[5] Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Pittsfield, SUA[6] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of Finland.svg Finlanda Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuanaliză matematică
matematică  Modificați la Wikidata
Număr ErdősModificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Harvard
Universitatea din Zürich[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Helsinki[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiUniversitatea Harvard
Universitatea din Zürich[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratErnst Leonard Lindelöf[*][7]
Rolf Nevanlinna[*]  Modificați la Wikidata
DoctoranziHarvey Cohn[*]  Modificați la Wikidata
SocietățiAcademia Regală Suedeză de Științe
Academia de Științe a URSS[*]
Academia Rusă de Științe  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia Fields ()
Lista laureaților Premiului Wolf pentru matematică (Modificați la Wikidata

Lars Valerian Ahlfors (n. ,[1][2][3][4] Helsinki, Imperiul Rus[5] – d. ,[1][2][3][4] Pittsfield, SUA[6]) a fost un matematician finlandez, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul analizei complexe și al suprafețelor Riemann.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Helsinki într-o familie vorbitoare de limbă suedeză. Tatăl său a fost profesor de inginerie la Universitatea de Tehnologie din Helsinki.

În 1928 este absolvent al Universității din Helsinki. A fost profesor la Universitatea Harvard.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

A studiat suprafețele topologice și clasificarea acestora. A creat o metodă pentru funcțiile meromorfe cu mulțimea singularităților esențiale de capacitate logaritmică. A studiat trasnformările cvasiconforme însoțite de unele proprietăți metrice. A stabilit metode pentru transformările interioare.

În 1935 a stabilit teoria discurilor pentru acoperirile regulat exhaustive, care erau definite metrico-topologic. În 1936 a luat parte la Congresul Matematicienilor ținut la Oslo, unde, în raportul său, a cuprins și noua definiție topologică a lui Simion Stoilov relativ la varietățile riemanniene, enunțând pentru prima dată această definiție.

De asemenea, Ahlfors a fost autor al unor metode analitice și geometrice de inspirație boreliană.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Contributions to the Theory of Riemann Surfaces (1953), în care a analizat dezvoltarea studiului suprafeței riemanniene de-a lungul unui secol și a accentuat etapa datorată lui Simion Stoilov.
  • Riemann Surfaces (Princeton University Press, 1960), unde se arată cum trebuie caracterizată topologic o suprafață riemanniană
  • An Introduction to the Theory of Analytic Functions of one Complex Variable (1953).

Teorema lui Ahlfors a constituit obiectul cercetărilor lui Stoilov cuprinse în memoriul: Sur une classe de surfaces de Riemann régulièrement exhausibles et sur le théorème des disques de M. Ahlfors (C.R. Acad. Sc. Paris, t. 207/1938).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Lars Ahlfors”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d „Lars Ahlfors”, data.bnf.fr, accesat în  
  3. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  4. ^ a b c d SNAC, accesat în  
  5. ^ a b „Lars Ahlfors”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b „Lars Ahlfors”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în