Lacul Stânca Costești
| Lacul Stânca Costești | |
 Imagine din sit | |
  | |
| Poziția | Botoșani România |
|---|---|
| Coordonate | 47°52′23″N 27°11′39″E / 47.8731°N 27.1942°E |
| Suprafață | 2.192,8 ha  |
| Înființare | |
| Cod Natura 2000 | ROSPA0058 |
Modifică date / text  | |
Lacul Stânca Costești este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din România întinsă pe o suprafață de 2.192,8 ha, integral pe uscat.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Aria naturală este situată în extremitatea central-estică a județul Botoșani (pe malul drept al Prutului, în imediata apropiere a graniței cu Republica Moldova), pe teritoriul administrativ al orașului Ștefănești și pe cele ale comunelor Manoleasa și Ripiceni[2]. Aceasta este străbătută de drumul național DN29E; care face legătura între localitatea Stânca și granița cu Republica Moldova (vama Stânca–Costești).[3] Centrul sitului Lacul Stânca Costești este situat la coordonatele 47°52′23″N 27°11′39″E / 47.873086°N 27.194239°E.
Înființare
[modificare | modificare sursă]Situl Lacul Stânca Costești a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (ROSPA0058) în octombrie 2007[1] pentru a proteja 59 de specii de animale.[4][5] Acesta include rezervația naturală Stânca Ripiceni.
Biodiversitate
[modificare | modificare sursă]Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată nu include niciun habitat protejat.[5]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate[4] de păsări (59): pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață lingurar (Anas clypeata), rață pitică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), rață cârâitoare (Anas querquedula), gâscă cenușie (Anser anser), acvilă țipătoare mare (Aquila clanga), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), stârc roșu (Ardea purpurea), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), Aythya marila, rață roșie (Aythya nyroca), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), Bucephala clangula, șorecarul comun (Buteo buteo), șorecar încălțat (Buteo lagopus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), erete cenușiu (Circus pygargus), Clangula hyemalis, lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), lebădă de vară (Cygnus olor), egretă albă (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), șoim de iarnă (Falco columbarius), vânturel roșu (Falco tinnunculus), lișiță (Fulica atra), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mic (Gavia stellata), codalb (Haliaeetus albicilla), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș mic (Larus minutus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), ferestraș mic (Mergus albellus), ferestrașul mare (Mergus merganser), Mergus serrator, prigoare (Merops apiaster), gaia neagră (Milvus migrans), rață cu ciuf (Netta rufina), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), bătăuș (Philomachus pugnax), ploier auriu (Pluvialis apricaria), corcodel-urechiat (Podiceps auritus), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-roșu (Podiceps grisegena), chiră de baltă (Sterna hirundo), fluierar de mlaștină (Tringa glareola).
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 4 specii de plante.[4]
Căi de acces
[modificare | modificare sursă]- Drumul național (DN29D) - Botoșani - Ștefănești
- Drumul național (DN24C) - Iași - Ștefănești, Botoșani[6]
Monumente și atracții turistice
[modificare | modificare sursă]În vecinătatea sitului se află mai câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica Cuvioasa Parascheva din Ștefănești, construcție 1640, monument istoric[7].
- Muzeul Ștefan Luchian din Ștefănești.
- Situl arheologic „Gura Hârtopului” de la Ripiceni (sec. IV - V, Epoca migrațiilor; Epoca bronzului târziu, Cultura Noua; Eneolitic, Cultura Cucuteni).
- Siturile arheologice „Iazul lui Bogdan” (așezări datate din sec. IV - V, Epoca daco-romană, Eneolitic, Cultura Cucuteni) și „La Stâncuță” (așezări atribuite perioadelor: sec. IV - V, Epoca daco-romană; Eneolitic, Cultura Cucuteni) de la Liveni.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România
- ^ HG nr.1284/2007 - Localizarea ariilor de protecție specială avifaunistică pe teritoriul țării; accesat la 29 ianuarie 2015
- ^ e-consultare.gov.ro Localizarea sitului Natura 2000 - Lacul Stânca Costești; accesat la 24 martie 2025
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Lacul Stânca Costești”. Accesat în .
- ^ a b „Lacul Stânca Costești”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .
- ^ Obiective turistice din județul Botoșani Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 4 martie 2012
- ^ Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2004 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 30 ianuarie 2015
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Lista siturilor Natura 2000 din România
- Barajul Stânca–Costești
- Centrala hidroelectrică de la Stânca–Costești
- Lacul de acumulare Stânca–Costești
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Lacul Stânca introdus în Rețeaua ecologică europeană Arhivat în , la Wayback Machine., m.monitorulbt.ro (28 martie 2012)
- S-a lansat a cincea sesiune de preluare în custodie a ariilor naturale protejate din județul Botoșani, botosaninews.ro.
.jpg)
