Lactuloză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Lactuloză
Lactulose structure.svg
Identificare
Număr CAS4618-18-2  Modificați la Wikidata
PubChem11333[1]  Modificați la Wikidata
DrugBank00581[2]  Modificați la Wikidata
ChemSpider10856[3]  Modificați la Wikidata
KEGGC07064[4]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL296306[5]  Modificați la Wikidata
Cod ATCA06AD11[6]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₂H₂₂O₁₁[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară342,116 u.a.m.[7]  Modificați la Wikidata

Lactuloza este o dizaharidă laxativă, fiind utilizată în tratamentul constipației și a encefalopatiei hepatice.[8][9][10] Calea de administrare disponibilă este cea orală.[8]

Compusul a fost obținut pentru prima dată în anul 1929 și a fost utilizat în scopuri medicale începând cu anii 1950.[11][12]Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[13] Este disponibil sub formă de medicament generic.[14] Lactuloza este obținută din lactoză, care este o diazaharidă compusă din galactoză și glucoză.[15]

Utilizări medicale[modificare | modificare sursă]

Lactuloza este utilizată în:

  • constipație, pentru reglarea ritmului fiziologic al colonului, la pacienții de orice vârstă, aplicabil și termen lung.[10][16]
  • encefalopatie hepatică (porto-sistemică), mai exact în tratamentul și prevenirea comei sau precomei hepatice.

Se poate utiliza și pentru prevenirea hiperamoniemiei cauzate ca efect advers al administrării acidului valproic.[17]

Este utilizată și în medicina veterinară.[18]

Mecanism de acțiune[modificare | modificare sursă]

Encefalopatia hepatică este cauzată de o condiție denumită hiperamoniemie (cantitate crescută de amoniac în sânge). Lactuloza leagă amoniacul (NH3) localizat la nivelul colonului și ajută astfel la eliminarea sa.[19] La nivelul colonului, lactuloza suferă o degradare la compuși cu caracter acid, sub acțiunea florei intestinale, iar acizii transformă amoniacul liber în ioni amoniu (NH+
4
), care nu pot redifuza în sânge.[20]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i j k l „Lactuloză”, lactulose (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ a b Lactulose (în engleză), DrugBank, accesat în  
  3. ^ a b Lactulose (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  4. ^ a b lactulose (în engleză), ChEBI, accesat în  
  5. ^ a b LACTITOL (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  6. ^ a b Lactulose (în engleză), DrugBank,  
  7. ^ a b „Lactuloză”, lactulose (în engleză), PubChem, accesat în  
  8. ^ a b „Lactulose”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  9. ^ „Lactulose”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în . 
  10. ^ a b „Rezumatul caracteristicilor produsului - LACTECON 667 g/l lichid oral” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în . 
  11. ^ McSweeney, Paul L.H.; Fox, Patrick F. (). Advanced dairy chemistry (ed. 3rd). New York: Springer-Verlag. p. 236. ISBN 9780387848655. Arhivat din original la . 
  12. ^ Schumann C (noiembrie 2002). „Medical, nutritional and technological properties of lactulose. An update”. European Journal of Nutrition. 41 Suppl 1: I17–25. doi:10.1007/s00394-002-1103-6. PMID 12420112. 
  13. ^ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771Accesibil gratuit. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. 
  14. ^ Hamilton, Richard J. (). Tarascon pocket pharmacopoeia : 2013 classic shirt-pocket edition (ed. 27). Burlington, Ma.: Jones & Bartlett Learning. p. 111. ISBN 9781449665869. Arhivat din original la . 
  15. ^ Kuntz, Hans-Dieter (). Hepatology textbook and atlas : history, morphology, biochemistry, diagnostics, clinic, therapy (ed. 3). Heidelberg: Springer. p. 887. ISBN 9783540768395. Arhivat din original la . 
  16. ^ „Lactulose”. nih.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Gerstner T, Buesing D, Longin E, Bendl C, Wenzel D, Scheid B, Goetze G, Macke A, Lippert G, Klostermann W, Mayer G, Augspach-Hofmann R, Fitzek S, Haensch CA, Reuland M, Koenig SA (septembrie 2006). „Valproic acid induced encephalopathy--19 new cases in Germany from 1994 to 2003--a side effect associated to VPA-therapy not only in young children”. Seizure. 15 (6): 443–8. doi:10.1016/j.seizure.2006.05.007Accesibil gratuit. PMID 16787750. 
  18. ^ „Constipation and Obstipation in Small Animals - Digestive System”. Veterinary Manual (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ Shukla S, Shukla A, Mehboob S, Guha S (martie 2011). „Meta-analysis: the effects of gut flora modulation using prebiotics, probiotics and synbiotics on minimal hepatic encephalopathy”. Alimentary Pharmacology & Therapeutics. 33 (6): 662–71. doi:10.1111/j.1365-2036.2010.04574.x. PMID 21251030. 
  20. ^ Patil DH, Westaby D, Mahida YR, Palmer KR, Rees R, Clark ML, Dawson AM, Silk DB (martie 1987). „Comparative modes of action of lactitol and lactulose in the treatment of hepatic encephalopathy”. Gut. 28 (3): 255–9. doi:10.1136/gut.28.3.255. PMC 1432706Accesibil gratuit. PMID 3570029. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]