A 25-a oră (film)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la La Vingt-cinquième heure (film))
Salt la: Navigare, căutare
A 25-a oră
La Vingt-cinquième heure
A25 heure.jpg
afișul filmului de Howard Terpning
Rating Rating.gif
Gen Film de război[1]  Modificați la Wikidata
Regizor Henri Verneuil
Autor Françoise Boyeur
Wolf Mankowitz
Henri Verneuil
Scenarist Henri Verneuil
François Boyer[*]
Wolf Mankowitz[*]  Modificați la Wikidata
Producător Carlo Ponti
Distribuitor Metro-Goldwyn-Mayer
Director de imagine Andreas Winding
Montaj Françoise Bonnot[*]  Modificați la Wikidata
Muzica Georges Delerue
Maurice Jarre
Distribuție Anthony Quinn
Virna Lisi
Premiera 16 febr. 1967 (SUA)
26 aprilie 1967 (Franța)
Durata 196 de minute (Europa)
Țara Franța
Italia
Iugoslavia  Modificați la Wikidata
Limba originală franceză
b engleză
română
Prezență online
Internet Movie Database
Rotten Tomatoes
CineMagia
AlloCiné
Allmovie
MovieMeter
Elonet
ČSFD
elCinema.com
PORT.hu
Pagina Cinemagia

A 25-a oră [1], (în engleză: The twenty-fifth hour, în franceză: La Vingt-cinquième heure) este un film realizat de regizorul francez Henri Verneuil, în 1967, după romanul autobiografic omonim al scriitorului român în exil Constantin Virgil Gheorghiu, apărut în anul 1949.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

1938. Un țăran român, naiv și binevoitor, Johann Moritz (Anthony Quinn), dintr-un sat din Transilvania, trăiește alianța țării sale cu Germania. În 1939, Johann Moritz, este denunțat ca fiind evreu, deși nu era, de către Nicolai Dobrescu, șeful postului local de poliție, care o râvnea pe frumoasa soție a aceluia. Moritz este trimis într-un lagăr de muncă, unde este forțat să muncească la un șanț de apărare antitanc împotriva sovieticilor. Suzanna (Virna Lisi), soția sa, este constrânsă să ceară divorțul pentru a-și putea păstra casa, deoarece nemții ar fi confiscat toate bunurile familiei, considerându-i evrei. Evadând cu alți deținuți evrei spre Ungaria, țară „unde viața este mai puțin grea pentru evrei”, este prins de autoritățile ungare si considerat spion român. După ce a fost torturat, este trimis ca muncitor maghiar „voluntar” în Germania. Este scos din rândurile deținuților de către un medic SS, care în urma unor măsurători antropologice efectuate pe craniul lui Moritz, îl declară ca fiind descendent al celei mai pure rase ariene.

Astfel Moritz, acum înrolat în rândurile armatei SS, pe când păzea câțiva deținuți din trupa de muncă silnică, la un atac al aviației aliaților, îi ajută pe aceștia să fugă și să se alăture americanilor.

Dar situația se schimbă, în 1944, rușii invadează România, iar Suzanna este violată iar apoi persecutată din cauză că poza soțului său Johann, apare pe coperta mai multor cărți și reviste germane (Adler, Signal), în uniformă SS.

Johann Moritz, căzând prizonier, este internat de către americani într-un lagăr de prizonieri de război, după care este judecat laProcesele de la Nürnberg ca fiind criminal de război. După ce avocatul apărării prezintă o scrisoare de la soția lui, Suzanna, în care aceasta explica ce se întâmplase, cum soțul ei a fost pe nedrept deportat, și prin câte a fost nevoită ea să treacă (inclusiv prin faptul că fusese violată de soldații ruși, viol în urma căruia se născuse un copil), Johann Moritz este eliberat în 1949, la zece ani după ce intrase în sistemul lagărelor de detenție. Johann o reîntâlnește pe Suzanna și pe cei trei copii într-o stație de cale ferată din Germania. Reîntâlnirea este dificilă, amândurora li se vede, pe chipuri, că au trecut ani mulți și grei peste ei. La solicitarea unui fotoreporter de ziar, Moritz îl îmbrățișează, chiar și pe noul membru al familiei.

Fișă tehnică a filmului[modificare | modificare sursă]

Distribuția[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

1. Caranfil, Tudor (). DICȚIONAR UNIVERSAL DE LUNGMETRAJE CINEMATOGRAFICE. București: Editura Litera Internațional. ISBN 978-973-675-416-6. 


  1. ^ http://www.imdb.com/title/tt0062445/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (help)