Léon Blum
| Léon Blum | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | André Léon Blum  |
| Născut | [1][2][3][4] Paris, Franța |
| Decedat | (77 de ani)[1][5][2][4] Jouy-en-Josas(d), Seine-et-Oise, Franța |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Frați și surori | René Blum[*] |
| Căsătorit cu | Jeanne Blum[*] (din ) Thérèse Blum[*] (–) |
| Copii | Robert Blum[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | politician diplomat critic literar[*] jurnalist |
| Locul desfășurării activității | Paris |
| Coprincipe francez al Andorrei[*] | |
| În funcție – | |
| Președinte al Guvernului Provizoriu al Republicii Franceze | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Georges Bidault[*] |
| Succedat de | Paul Ramadier[*] |
| Al 83-lea președinte al Consiliului de Miniștri | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Georges Bidault[*] |
| Succedat de | Vincent Auriol |
| Ministru al afacerilor externe și dezvoltării internaționale | |
| În funcție – | |
| Guvern | Q3112255[*] |
| Precedat de | Georges Bidault[*] |
| Succedat de | Georges Bidault[*] |
| Președinte al Consiliului de Miniștri | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Camille Chautemps[*] |
| Succedat de | Édouard Daladier |
| În funcție – | |
| Precedat de | Albert Sarraut[*] |
| Succedat de | Camille Chautemps[*] |
| Deputat al Franței | |
| Premii | Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] concours général[*] |
| Partid politic | SFIM[*] |
| Alma mater | Liceul Henri IV[*] lycée Charlemagne[*] École Normale Supérieure |
| Semnătură | |
.png){kind=small} | |
Modifică date / text  | |
Léon Blum (pronunțat [leɔ̃ ˈblum]; n. ,[1][2][3][4] Paris, Franța – d. ,[1][5][2][4] Jouy-en-Josas(d), Seine-et-Oise, Franța) a fost un politician, diplomat, om de stat, jurnalist francez și o figură importantă a socialismului.
Blum a fost unul dintre liderii Secțiunii française a internaționalei muncitorești (Section française de l'Internationale ouvrière SFIO), și președinte al Consiliului de miniștri, adică șef al guvernului francez, în două rânduri, 1936-1937, și apoi din martie până în aprilie 1938.
Din mai 1943 până în aprilie 1945 a fost deținut în lagărul de concentrare Buchenwald.
Șeful Guvernului provizoriu al Republicii franceze din decembrie 1946 până în ianuarie 1947, Cabinetul Blum va fi responsabil de punerea în funcțiune a instituțiilor celei de a V-a Republici.
Reformele sale au reprezentat mari progrese sociale (concediu plătit, femei în guvern, reducere a timpului de lucru, printre altele) și este considerat, astăzi, una dintre marile figuri ale socialismului francez.
(fotografie de presă / agenția Meurisse, 1932, Paris, BnF, departamentul Stampe și fotografie).
Frontul popular[modificare | modificare sursă]
Omagii[modificare | modificare sursă]
- Există încă din 1957 o piață Léon-Blum în le 11e arrondissement din Paris.
- Există multe licee, colegii și străzi Léon-Blum.
- Viaductul Léon-Blum la Poitiers, operă de artă pusă în funcțiune în 2014.
- Kibbutzul Kfar Blum în Israel și străzile Léon Blum în Tel-Aviv, Haifa, Holon, Petah Tikva (Kfar Ganim) și Kfar Saba
Blum în ficțiune[modificare | modificare sursă]
Literatură[modificare | modificare sursă]
- O prietenie spaniolă, Ilan Greilsammer, Grasset, 2010
Cinematografie[modificare | modificare sursă]
- 1993: Pétain de Georges Suma
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d „Léon Blum”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b André Léon Blum, Baza de date Léonore, accesat în
- ^ a b c d Leon Blum, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Блюм Леон, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- Nașteri în 1872
- Nașteri pe 9 aprilie
- Decese în 1950
- Decese pe 30 martie
- Absolvenți ai Lycée Henri-IV
- Absolvenți ai École Normale Supérieure
- Cavaleri ai Legiunii de onoare
- Miniștri ai afacerilor externe ai Franței
- Oameni din Paris
- Politicieni francezi
- Prim-miniștri ai Franței
- Supraviețuitori ai lagărului de concentrare Dachau
- Șefi de stat ai Franței