László Tápay-Szabó

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
László Tápay-Szabó
Date personale
Nume la naștereSzabó János László Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Seghedin, Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani) Modificați la Wikidata
Budapesta, Regatul Ungariei[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
scriitor
istoric al culturii[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară Modificați la Wikidata

László Tápay-Szabó, pe numele real László János Szabó, (n. , Seghedin, Ungaria – d. , Budapesta, Regatul Ungariei) a fost un jurnalist, scriitor, istoric cultural, jurist, publicist și profesor universitar maghiar. El este tatăl scriitoarei Gabriella Tápay-Szabó.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Szeged ca fiul al lui István Szabó și al Juliannei Hegedűs. A urmat liceul la Szeged și apoi studii de drept la Universitatea din Budapesta. A fondat în 1891, împreună cu profesorul János Bódogh, ziarul Gyorsirászati Közlöny, la care a fost unul dintre angajații principali. În 1893 s-a angajat la Szegedi Hiradó și tot în același an la Budapesti Hirlap. În 1894 s-a întors la Szeged și a lucrat la Szegedi Hírlaphoz; la sfârșitul anului a ajuns redactor al ziarului Hazánk. La sfârșitul anului 1895 a devenit redactor la cotidianul politic Tiszántúl din Oradea și mai târziu a lucrat la ziarul politic arădean Arad és Vidéke. În perioada 1896-1898 a lucrat la Pesti Napló, între anii 1898-1901 la Pesti Hirlap, iar din 1901 la Budapesti Hirlap și la Esti Ujság; a redactat rublica parlamentară și a fost corespondent politic al celor două ziare. Mai târziu, a fost redactor-șef adjunct al ziarului Est1.

Din 1918 a fost profesor asociat la Universitatea din Cluj și din 1919 a fost al ziarului de dreapta Új Nemzedék. În 1923 a emigrat în Statele Unite ale Americii și a predat literatura maghiară la Universitatea Columbia. După ce s-a întors în Ungaria a lucrat la ziarul Pesti Napló și din 1939 la ziarul Újság. Începând din 1930 a fost profesor titular la Universitatea din Szeged. La 22 iunie 1901 s-a căsătorit în cartierul Józsefváros din Budapesta cu Gabriella Lujzá Gahlen[2] (n. 3 iunie 1874, Székesfehérvár – d. 30 aprilie 1956, Terézváros, Budapesta).[3]

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

Lucrarea Jókai élete és művei [Viața și scrierile lui Mauriciu Jókai], publicată în 1904, colectează conștiincios cele mai semnificative date biografice și bibliografice ale scriitorului maghiar Mór Jókai.[4]

Opera literară[modificare | modificare sursă]

  • A gyorsírás tanításának módszertana. Szeged, 1893.
  • Kalandozások a filozófia országában. Szeged, 1894. (colecție de articole pe care le-a scris sub pseudonimul dr. Mephisto în Szegedi Napló).
  • Az ismeretlen és a lelki problemák. Flammarion után ford. Szeged, 1900. 2 vol. (ediția a II-a, 1906).
  • Pályamutató. Budapesta, 1901. (sub pseudonimul Amicus Juventutis; ediția a II-a, 1904; ediția a III-a, 1908).
  • Jókai élete és művei [Viața și scrierile lui Jókai]. Budapesta, 1904. (colecția Budapesti Hirlap nr. 293, Egyet. Philol. Közlöny 1905.).
  • Az írás mestersége. Budapesta, 1907.
  • A modern újságírás. Budapesta, 1916.
  • Az igazi Amerika. Ghid de călătorie, Budapesta, 1925.
  • Szegény ember gazdag élete. Memorii, Budapesta, 1928.
  • Az auránai perjelség. Budapesta, 1930.
  • Az emberiség története. Budapesta, 1936.
  • Csokonai. Biografie romanțată, Budapesta, 1941.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ , accesat în  
  2. ^ A házasságkötés bejegyezve a Bp. VIII. ker. állami házassági akv. 606/1901. folyószáma alatt.
  3. ^ Bp. VI. ker. állami halotti akv. 326/1956.
  4. ^ Gheorghe Kristóf, Mauriciu Jókai - biografie și caracterizare cu prilejul aniversării de o sută de ani dela nașterea lui, Institutul de Literatură și Tipografie „Minerva”, Cluj, 1925, pp. 13-14.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Ki-kicsoda? Kortársak lexikona. [Bp.], Béta Irodalmi Rt., [1937].
  • Keresztény magyar közéleti almanach I-II. [3. köt. Erdély. 4. köt. Délvidék.]. Fel. szerk. és kiadó Hortobágyi Jenő. Bp., 1940.
  • Lengyel András: "Közkatonái a tollnak..." Vázlatok Szeged sajtótörténetéhez. Szeged, Bába és Társai Kft., 1999.
  • Révai Új Lexikona. Főszerk. Kollega Tarsoly István. Szekszárd, Babits, 1996-.
  • Szegedi egyetemi almanach 1921-1970. Szerk. Lisztes László, Zallár Andor. Szeged, Hungária ny., 1971.
  • Új magyar életrajzi lexikon. Főszerk. Markó László. Bp., Magyar Könyvklub.
  • Új magyar irodalmi lexikon. Főszerk. Péter László. Bp., Akadémiai Kiadó, 1994.