Komitas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Komitas
Komitas 1902.jpg
Komitas în 1901[1] or 1902[2]
Date personale
Născut8 octombrie [S.V. 26 septembrie] 1869
Kütahya, Imperiul Otoman
(Turcia de azi)
Decedat22 octombrie 1935 (66 de ani)
Paris, Franța
ÎnmormântatPanteonul Komitas[*] Modificați la Wikidata
CetățenieOttoman flag.svg Imperiul Otoman
Flag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Etniearmean Modificați la Wikidata
ReligieCreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzicolog, compozitor, dirijor de cor
Activitate
EducațieUniversitatea Frederick William
Alma materGevorkian Theological Seminary[*]  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1891-1915
Prezență online

Soghomon Soghomonian,[upper-alpha 1] hirotonit și cunoscut în mod obișnuit ca Komitas,[upper-alpha 2] (armeană Կոմիտաս; 26 septembrie 1869 – 22 octombrie 1935) a fost un un preot, muzicolog, compozitor, cântăreț și dirijor de cor armean, care este considerat fondatorul școlii naționale armenești de muzică.[4][7] Este recunoscut drept unul dintre pionierii etnomuzicologiei⁠(d).[8][9]

Orfan de la o vârstă tânăr, Komitas a fost luat la Ecimiadzin, centrul religios al Armeniei, unde a primit educație la Seminarului Gevorkian⁠(d). După hirotonirea sa ca vardapet (preot celibatar) în 1895, a studiat muzica la Universitatea Frederick William din Berlin. După, „și-a folosit anternamentul din Occident pentru a construi o tradiție națională”.[10] A colecționat și transcris 3,000 de piese de muzică populară armeană, mai mult de jumătate din care au fost ulterior pierdute și doar în jur de 1,200 s-au păstrat până în prezent. Pe lângă cântecele populare armenești, a arătat de asemenea interes pentru alte culturi și în 1904 a publicat prima colecție apărută vreodată de cântece populare kurde. Corul său a prezentat muzica armenească în multe orașe europene și a fost lăudat de Claude Debussy și de alții. Komitas s-a stabilit la Constantinopol în 1910 peentru a scăpa de modul în care era tratat de clerul ultra-conservator de la Ecimiadzin și pentru a prezenta muzica populară armenească unui public mai larg. A fost admirat pe scară largă de comunitățile armenești, iar Arshag Chobanian⁠(d) l-a numit „salvator al muzicii armenești”.[11]

În timpul Genocidului Armean—asemenea altor sute de intelectuali armeni—Komitas a fost arestat și deportat la un lagăr de prizonieri în aprilie 1915 de guvernul otoman. A fost eliberat în scurt timp în circumstanțe neclare, a suferit o cădere mentală și a dezvoltat un caz sever de sindrom de stres posttraumatic (PTSD). Mediul ostil larg răspândit la Constantinopol și rapoartele despre uciderile și masacrele făcute armenilor i-au înrăutățit starea mentală fragilă. Inițial, a stat într-un spital militar din Turcia până în 1919, iar apoi a fost transferat la niște spitale de psihiatrie din Paris, unde și-a petrecut ultimii ani de viață în agonie. Komitas este văzut pe scară largă drept martir al genocidului și este prezentat drept unul dintre principalele simboluri ale Genocidului Armean în artă.[12]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Note

  1. ^ Սողոմոն Սողոմոնեան în ortografia clasică amreană și Սողոմոն Սողոմոնյան în ortografia reformată. În engleză mai este numit Solomon Solomonian.[3][4]
  2. ^ Este cunoscut pe scară largă pur și simplu ca Komitas (tramsliterat Gomidas din armeana occidentală). Rangul său bisericesc, vardapet, este uneori utilizat alături de: Komitas Vardapet (Կոմիտաս Վարդապետ), Gomidas Vartabed în armeana occidentală. La începutul anilor 1900, și-a semnat numele ca Soghomon Gevorgian (Kevorkian or Keworkian),[5] după numele Seminarului Gevorkian⁠(d).[6]
Citări
  1. ^ Soulahian Kuyumjian 2001, p. 46.
  2. ^ „Etchmiadzin. 1902”. Virtual Museum of Komitas. Accesat în . 
  3. ^ Lang, David Marshall (). Armenia: Cradle of Civilization. London: Allen & Unwin. p. 256. ISBN 9780049560079. 
  4. ^ a b „Komitas”. Encyclopædia Britannica. Accesat în . Komitas [...] a creat baza unui stil muzical național distinct în Armenia. 
  5. ^ The Monthly Musical Record. London: Augener. 30: 15. .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Soulahian Kuyumjian 2001, pp. 45–46.
  7. ^ Editorial Board (). „Հայ ազգային երաժշտության հիմնադիրը [The Founder of Armenian National Music]”. Lraber Hasarakakan Gitutyunneri (în armeană). Yerevan: Academia Armeană de Științe (11): 3–6. 
  8. ^ Poladian 1972.
  9. ^ McCollum, Jonathan Ray (). „Music, Ritual, And Diasporic Identity: A Case Study Of The Armenian Apostolic Church” (PDF). University of Maryland. p. 11. Accesat în . Komitas Vardapet, considerat pionier al etnomuzicologiei, și-a direcționat atenția spre aspectele antropologice, sociologice și istorice ale muzicologiei comparative. 
  10. ^ Crutchfield, Will (). „Music Noted in Brief; Choir From Armenia At Avery Fisher Hall”. The New York Times. Accesat în . 
  11. ^ Soulahian Kuyumjian 2001, p. 51.
  12. ^ Soulahian Kuyumjian, Rita. Archeology of Madness: Komitas, Portrait of an Armenian Icon. Edition: 2, Reading, England: Taderon Press; Princeton, NJ: Gomidas Institute, 2001, p. 3.
Cărți
Articole academice