Inimi bune și coroane
| Inimi bune și coroane | |
| Rating |  |
|---|---|
| Titlu original | Kind Hearts and Coronets |
| Gen | film de crimă[1]  |
| Regizor | Robert Hamer[*][1][2] |
| Scenarist | John Dighton[*] |
| Bazat pe | Israel Rank: The Autobiography of a Criminal[*] |
| Producător | Michael Balcon Michael Relph[*] |
| Studio | Ealing Studios[*] |
| Distribuitor | General Film Distributors[*] Netflix |
| Director de imagine | Douglas Slocombe[*] |
| Muzica | Ernest Irving[*] |
| Distribuție | Dennis Price[*][3] Valerie Hobson[3] Joan Greenwood[*][3] Alec Guinness[3] Miles Malleson[*][3] Hugh Griffith[3] |
| Premiera | (Regatul Unit)[4] (Statele Unite ale Americii)[4] (Canada)[4] (Republica Federală Germania)[4] |
| Durata | 101 min. |
| Țara | .svg){kind=small} Regatul Unit |
| Filmat în | Ealing Studios[*] |
| Locul acțiunii | Anglia Londra[5] |
| Limba originală | limba engleză |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Inimi bune și coroane (în engleză Kind Hearts and Coronets) este un film britanic de comedie, polițist, care a fost regizat de Robert Hamer după un scenariu de Hamer și John Dighton bazat pe romanul Israel Rank: The Autobiography of a Criminal de Roy Horniman. În rolurile principale au interpretat actorii Valerie Hobson, Dennis Price, Joan Greenwood și Alec Guinness.
A fost produs de studiourile Ealing și a avut premiera la , fiind distribuit de General Film Distributors. Coloana sonoră a fost compusă de Ernest Irving.
Rezumat[modificare | modificare sursă]
Acțiunea are loc în epoca victoriană. Louis Mazzini este fiul unui cântăreț de operă italian și fiul ducelui englez de Chelfont. Pentru relația sa cu un străin fără adăpost, mama sa a fost ostracizată de rudele sale aristocratice. După moartea mamei sale, Louis, crescut de ea în sărăcie, a jurat să se răzbune. Îi vine ideea că doar opt persoane îl despart de moștenirea titlului de duce. Îi trimite pe șase dintre ei pe cealaltă lume în cele mai incredibile și viclene moduri, iar alți doi mor fără ajutorul său.
Oportunist nerușinat și imoral, Mazzini se căsătorește cu văduva virtuoasă a unuia dintre cei uciși. Cu toate acestea, el nu bănuiește că fata lui idealizată, de care era îndrăgostit în secret încă din adolescență, se va dovedi mai calculată și mai cinică decât el însuși. Când dobândește în sfârșit titlul mult așteptat și intră în castelul familiei Chalfont, frumusețea abandonată de el începe să-l șantajeze. Din cauza mașinăriilor sale, Camera Lorzilor îl condamnă pe moarte pe duce - dar, ironic, pentru o crimă pe care nu a comis-o...
Distribuție[modificare | modificare sursă]
Au interpretat actorii:
- Dennis Price - Louis Mazzini și tatăl său
- Alec Guinness - nouă membri ai familiei D'Ascoyne:
- Ethelred, al 8-lea duce de Chalfont
- Cei patru frați mai mici ai lui Ethelred:
- Reverendul Lord Henry
- Generalul Lord Rufus
- Amiralul Lord Horatio
- Lord Ascoyne, bancher
- Lady Agatha D'Ascoyne, sora lui Ethelred
- Nepoții lui Ethelred:
- Tânărul Ascoyne
- Tânărul Henry
- Al șaptelea duce, tatăl lui Ethelred, în scurte secvențe flashback
- Valerie Hobson - Edith
- Joan Greenwood - Sibella
- Audrey Fildes - Mama
- Miles Malleson - călăul
- Clive Morton - directorul închisorii
- John Penrose - Lionel
- Cecil Ramage - consilierul coroanei
- Hugh Griffith - Lord High Steward, care prezidează procesul lui Louis
- John Salew - Domnul Perkins
- Eric Messiter - inspectorul Burgoyne de la Scotland Yard
- Lyn Evans - fermierul
- Barbara Leake - învățătoare
- Peggy Ann Clifford - Maud Redpole
- Anne Valery - Girl in the punt
- Arthur Lowe - reporterul de la Tit-Bits
- Jeremy Spenser - Louis - un băiat (nemenționat)
- Laurence Naismith - Gardian de închisoare (nemenționat)
Producție și primire[modificare | modificare sursă]
Într-un sondaj din 1999 al Institutului Britanic de Film (British Film Institute - BFI) filmul a fost desemnat ca fiind al șaselea cel mai bun dintr-o listă de 100 de filme britanice.[6]
Filmul a fost adaptat pentru radio de trei ori, în martie 1965 de BBC Home Service,[7] în 1980 de BBC Radio 4[8] și 1996.[9] A avut și o continuare, Kind Hearts and Coronets – Like Father, Like Daughter, în mai 2012, transmisă de BBC Radio 4.[10]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b http://www.imdb.com/title/tt0041546/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.virtual-history.com/movie/film/10000/kind-hearts-and-coronets, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d e f http://www.imdb.com/title/tt0041546/fullcredits, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d „Inimi bune și coroane”, Internet Movie Database, accesat în
- ^ Inimi bune și coroane
- ^ British Film Institute | The BFI 100 bfi.org
- ^ „Saturday-Night Theatre: Kind Hearts and Coronets”. BBC Genome Project. BBC. Accesat în .
- ^ „Kind Hearts and Coronets”. BBC Genome. BBC. Accesat în .
- ^ „Saturday Playhouse: Kind Hearts and Coronets”. BBC Genome. BBC. Accesat în .
- ^ „Saturday Drama: Kind Hearts and Coronets – Like Father, Like Daughter”. BBC. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Listă de filme de comedie din anii 1940
- Listă de filme polițiste din anii 1940
- Listă de filme cu ratingul 100% pe Rotten Tomatoes
- Listă de filme britanice din 1949
- Lista Time cu cele mai bune 100 de filme din toate timpurile
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Inimi bune și coroane la Allmovie
- Kind Hearts and Coronets at the British Film Institute
- Inimi bune și coroane la Internet Movie Database
- Kind Hearts and Coronets at the BFI's Screenonline
- Kind Hearts and Coronets: Ealing’s Shadow Side an essay by Philip Kemp at the Criterion Collection
| |||||
