Keratină
Cheratina (/ˈkɛrətɪn/[1][2]) este materialul structural ce face unghia sau copitele si parul. părul, unghiile, penele, coarnele, ghearele, copitele, calusurile și stratul exterior al pielii printre vertebrate. Cheratina protejează de asemenea celulele epiteliale de deteriorare sau stres. Cheratina este extrem de insolubilă în apă și în solvenții organici. Monomerii de Cheratină se adună în mănunchiuri pentru a forma filamente intermediare, care sunt dure și formează apendice epidermice nemineralizate puternice găsite la reptile, păsări, amfibieni și mamifere.[3][4] Singura altă materie biologică cunoscută pentru a aproxima duritatea țesutului Cheratinizat este chitina.[5][6][7] Cheratina vine în două tipuri, formele primitive, mai moi, întâlnite la toate vertebrele și forme mai grele, derivate, găsite doar în rândul sauropsidelor (reptile și păsări).
Mătasea de păianjen este clasificată ca Cheratină, deși producția de proteine poate să fi evoluat independent de procesul la vertebrate.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ OED 2nd edition, 1989 as /ˈkɛrətɪn/
- ^ Entry "keratin" in Merriam-Webster Online Dictionary.
- ^ Fraser, R.D.B. (). Keratins: Their composition, structure and biosynthesis. Bannerstone House: Charles C Thomas. pp. 3–6. ISBN 978-0-398-02283-9.
- ^ Wang, Bin (). „Keratin: Structure, mechanical properties, occurrence in biological organisms, and efforts at bioinspiration”. Progress in Materials Science. 76: 229–318. doi:10.1016/j.pmatsci.2015.06.001
.
- ^ „Keratin”. Webster's Online Dictionary.
- ^ Vincent, Julian F.V; Wegst, Ulrike G.K (iulie 2004). „Design and mechanical properties of insect cuticle”. Arthropod Structure & Development. 33 (3): 187–199. doi:10.1016/j.asd.2004.05.006. PMID 18089034.
- ^ Tombolato, Luca; Novitskaya, Ekaterina E.; Chen, Po-Yu; Sheppard, Fred A.; McKittrick, Joanna (februarie 2010). „Microstructure, elastic properties and deformation mechanisms of horn keratin”. Acta Biomaterialia. 6 (2): 319–330. doi:10.1016/j.actbio.2009.06.033. PMID 19577667.
