Sari la conținut

Katrín Jakobsdóttir

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Katrín Jakobsdóttir

Katrín Jakobsdóttir ()
Date personale
Născută (50 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Reykjavík, Islanda Modificați la Wikidata
PărințiSigny Thoroddsen[*][[Signy Thoroddsen (mother of Iceland's prime minister Katrín Jakobsdóttir)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriÁrmann Jakobsson[*][[Ármann Jakobsson (scriitor islandez)|​]]
Sverrir Jakobsson[*][[Sverrir Jakobsson (istoric islandez)|​]] Modificați la Wikidata
Număr de copii3[4] Modificați la Wikidata
Cetățenie Islanda[5] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană
ecologistă Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteislandeză Modificați la Wikidata
Alþingismaður á kjörtímabilinu 2021– Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaReykjavíkurkjördæmi norður[*][[Reykjavíkurkjördæmi norður (one of the six constituencies (kjördæmi) of Iceland)|​]]
LegislaturăAlþingi 2021–[*][[Alþingi 2021– (Legislative term of the Parliament of Iceland, 2021-)|​]]
Grup parlamentarVinstrihreyfingin – grænt framboð[*][[Vinstrihreyfingin – grænt framboð (political party)|​]]
Aleasă înAlþingiskosningar 2021[*][[Alþingiskosningar 2021 (Parliamentary elections held in Iceland on September 25, 2021)|​]]
Al 28-lea prim-ministru al Islandei[*]​ Modificați la Wikidata
În funcție
 – [6]
Precedat deBjarni Benediktsson
Succedat deBjarni Benediktsson
Alþingismaður á kjörtímabilinu 2017–2021[*][[Alþingismaður á kjörtímabilinu 2017–2021 |​]] Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
[7]
CircumscripțiaReykjavíkurkjördæmi norður[*][[Reykjavíkurkjördæmi norður (one of the six constituencies (kjördæmi) of Iceland)|​]]
LegislaturăAlþingi 2017–2021[*][[Alþingi 2017–2021 (Legislative term of the Parliament of Iceland, 2017-2021)|​]]
Grup parlamentarVinstrihreyfingin – grænt framboð[*][[Vinstrihreyfingin – grænt framboð (political party)|​]]
Aleasă înAlþingiskosningar 2017[*][[Alþingiskosningar 2017 |​]]
Reprezentant al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Modificați la Wikidata
În funcție
 – [8]
Alþingismaður á kjörtímabilinu 2016-2017[*][[Alþingismaður á kjörtímabilinu 2016-2017 |​]] Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaReykjavíkurkjördæmi norður[*][[Reykjavíkurkjördæmi norður (one of the six constituencies (kjördæmi) of Iceland)|​]]
LegislaturăAlþingi 2016–2017[*][[Alþingi 2016–2017 (Legislative term of the Parliament of Iceland, 2016–2017)|​]]
Grup parlamentarVinstrihreyfingin – grænt framboð[*][[Vinstrihreyfingin – grænt framboð (political party)|​]]
Aleasă înAlþingiskosningar 2016[*][[Alþingiskosningar 2016 (general election to the Icelandic parliament)|​]]
Alþingismaður á kjörtímabilinu 2013-2016[*][[Alþingismaður á kjörtímabilinu 2013-2016 |​]] Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaReykjavíkurkjördæmi norður[*][[Reykjavíkurkjördæmi norður (one of the six constituencies (kjördæmi) of Iceland)|​]]
LegislaturăAlþingi 2013–2016[*][[Alþingi 2013–2016 (Legislative term of the Parliament of Iceland, 2013–2016)|​]]
Grup parlamentarVinstrihreyfingin – grænt framboð[*][[Vinstrihreyfingin – grænt framboð (political party)|​]]
Aleasă înAlþingiskosningar 2013[*][[Alþingiskosningar 2013 (2013 parliamentary election in Iceland)|​]]
Mennta- og menningarmálaráðherra Íslands Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deIllugi Gunnarsson[*][[Illugi Gunnarsson (politician islandez)|​]]
Ráðherra norrænna samstarfsmála (Íslands) Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deKolbrún Halldórsdóttir[*][[Kolbrún Halldórsdóttir (politiciană islandeză)|​]]
Succedat deEygló Harðardóttir[*]​
Alþingismaður á kjörtímabilinu 2009-2013[*][[Alþingismaður á kjörtímabilinu 2009-2013 |​]] Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaReykjavíkurkjördæmi norður[*][[Reykjavíkurkjördæmi norður (one of the six constituencies (kjördæmi) of Iceland)|​]]
LegislaturăAlþingi 2009-2013[*][[Alþingi 2009-2013 (Legislative term of the Parliament of Iceland, 2009–2013)|​]]
Grup parlamentarVinstrihreyfingin – grænt framboð[*][[Vinstrihreyfingin – grænt framboð (political party)|​]]
Aleasă înAlþingiskosningar 2009[*][[Alþingiskosningar 2009 (election)|​]]
Menntamálaráðherra Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deÞorgerður Katrín Gunnarsdóttir[*]​
Alþingismaður á kjörtímabilinu 2007-2009[*][[Alþingismaður á kjörtímabilinu 2007-2009 |​]] Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaReykjavíkurkjördæmi norður[*][[Reykjavíkurkjördæmi norður (one of the six constituencies (kjördæmi) of Iceland)|​]]
LegislaturăAlþingi 2007-2009[*][[Alþingi 2007-2009 (Legislative term of the Parliament of Iceland, 2007–2009)|​]]
Grup parlamentarVinstrihreyfingin – grænt framboð[*][[Vinstrihreyfingin – grænt framboð (political party)|​]]
Aleasă înAlþingiskosningar 2007[*][[Alþingiskosningar 2007 |​]]
Partid politicVinstrihreyfingin – grænt framboð[*][[Vinstrihreyfingin – grænt framboð (political party)|​]]  Modificați la Wikidata
Alma materHáskóli Íslands[*]​ (Master în Arte[*]​ în Icelandic literature[*][[Icelandic literature (literature written in Iceland or by Icelandic people)|​]], )
Háskóli Íslands[*]​ (licență în arte[*]​ în franceză și islandeză, )
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Katrín Jakobsdóttir (n. , Reykjavík, Islanda) este o politiciană islandeză, care a deținut funcția de prim-ministru a Islandei⁠(d) din decembrie 2017 până în aprilie 2024 și a fost membră a Althing pentru circumscripția Reykjavík Nord între 2007 și 2024.

Absolventă a Universității din Islanda, ea a devenit vicepreședintă a Mișcării Stânga-Verde în 2003, iar din 2013 până la candidatura sa prezidențială din 2024 a ocupat funcția de președintă a partidului. Katrín a fost ministru al educației, științei și culturii, precum și a cooperării nordice, între 2 februarie 2009 și 23 mai 2013[9]. A fost a doua femeie care a ocupat funcția de prim-ministru a Islandei, după ce Jóhanna Sigurðardóttir a condus guvernul între 2009 și 2013. La 19 februarie 2020, a fost numită președintă a Consiliului Liderelor Mondiale[10]. În aprilie 2024, și-a încheiat mandatul de prim-ministru pentru a candida la alegerile prezidențiale din Islanda din 2024. A obținut locul al doilea, cu 25,1% din voturile exprimate.

Katrín este cunoscută drept una dintre cele mai populare personalități politice din istoria Islandei, 59% dintre respondenți desemnând-o drept cea mai demnă de încredere politiciană într-un sondaj realizat în 2015. Pe parcursul mandatului său de prim-ministru, a avut cele mai ridicate cote de aprobare pentru un prim-ministru în Islanda[11].

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Katrín a absolvit Universitatea din Islanda în 1999, obținând o diplomă de licență cu specializarea în limba islandeză și o subspecializare în limba franceză[12].

Ulterior, a obținut titlul de master în arte în literatura islandeză, tot la Universitatea din Islanda, în anul 2004, cu o disertație dedicată operei scriitorului islandez de romane polițiste Arnaldur Indriðason[9].

Între 1999 și 2003, Katrín a lucrat cu jumătate de normă ca lingvist-consultant în cadrul agenției de știri a radioteleviziunii publice RÚV. În perioada următoare, a colaborat cu diverse instituții media audiovizuale și a scris pentru o varietate de publicații scrise între 2004 și 2006. De asemenea, a fost instructor în domeniul învățării pe tot parcursul vieții și al activităților recreative la Școala Mímir între 2004 și 2007. A desfășurat activități editoriale pentru editura Edda și revista JPV între 2005 și 2006 și a fost lector la Universitatea din Islanda, Universitatea Reykjavík și la Liceul Menntaskólinn í Reykjavík între 2006 și 2007[13].

Carieră politică

[modificare | modificare sursă]

Katrín a devenit vicepreședinte al Mișcării Stânga-Verde în anul 2003, iar în 2013 a fost aleasă președinte al partidului, funcție pe care a deținut-o până în 2024[13].

Este membră a Althing pentru circumscripția Reykjavík Nord începând din 2007[9].

Katrín a ocupat funcția de ministru al educației, științei și culturii, precum și a cooperării nordice, între 2 februarie 2009 și 23 mai 2013[9].

Prim-ministru (2017–2024)

[modificare | modificare sursă]
Katrín s-a întâlnit cu secretarul de stat al Statelor Unite, Antony J. Blinken, la Reykjavík în mai 2021.
Katrín împreună cu prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, la reședința Kesäranta⁠(d) din Helsinki, în aprilie 2022.
Katrín alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Reykjavík, în mai 2023.
Katrín cu președintele Statelor Unite, Joe Biden, și alți lideri nordici, la Helsinki, în iulie 2023.

Înainte de a deveni prim-ministru, Katrín a fost președinta Mișcării Stânga-Verde[14]. În urma alegerilor parlamentare islandeze din 2017, președintele Guðni Th. Jóhannesson i-a încredințat sarcina de a forma o coaliție de guvernare care să includă Mișcarea Stânga-Verde, Partidul Progresist, Alianța Social-Democrată și Partidul Piraților[15]. Discuțiile oficiale între cele patru partide au început la 3 noiembrie 2017[16], însă nu au avut succes din cauza îngrijorărilor Partidului Progresist că majoritatea ar fi fost prea fragilă[17]. Ca urmare, Katrín a urmărit formarea unei coaliții cu trei partide: Partidul Independenței, Partidul Progresist și Mișcarea Stânga-Verde. După finalizarea negocierilor, președintele Guðni i-a acordat oficial mandatul de a forma guvernul, care a fost instalat la 30 noiembrie[18][19].

Analiștii politici au remarcat faptul că guvernul condus de Katrín Jakobsdóttir a reușit să mențină stabilitatea printr-o coaliție formată din Mișcarea Stânga-Verde, Partidul Progresist și Partidul Independenței. Această stabilitate a fost atribuită unei abordări echilibrate, care a integrat perspective politice diverse, inclusiv un accent pe sprijinul regional și industriile de bază, precum și o atitudine prudentă față de integrarea europeană[20].

În calitate de prim-ministru, Katrín a implementat o serie de politici menite să îmbunătățească condițiile sociale. Acestea au inclus reformarea sistemului fiscal pentru a deveni mai progresiv, investiții în locuințe sociale, extinderea concediului parental și măsuri pentru reducerea inegalităților salariale între femei și bărbați. Pentru a menține stabilitatea coaliției, ea a acceptat și unele compromisuri [dubios – a se discuta], cum ar fi renunțarea la înființarea unui parc național în centrul țării[21].

Până în septembrie 2021, la aproape patru ani de la preluarea funcției, conducerea lui Katrín în timpul pandemiei de COVID-19 a fost apreciată pozitiv[22][23][24]. Deși dimensiunea redusă a Islandei și izolarea sa geografică au contribuit probabil la un număr relativ scăzut de decese, măsurile proactive adoptate sub conducerea sa au fost considerate un factor important[25]. Turismul a fost reintrodus treptat, deși ulterior s-a înregistrat o creștere a cazurilor de COVID-19.

În alegerile parlamentare din 2021, Mișcarea Stânga-Verde a pierdut trei dintre cele 11 locuri deținute anterior în Parlament, dar coaliția guvernamentală și-a păstrat majoritatea. Negocierile între partidele coaliției au început ulterior pentru reînnoirea acordului de guvernare. Sondajele efectuate după alegeri au arătat că o majoritate semnificativă a islandezilor susțineau continuarea lui Katrín în funcția de prim-ministru[26].

În octombrie 2023, Katrín a atras atenția internațională participând la o grevă împreună cu femei și persoane non-binare, solicitând egalitate salarială și măsuri împotriva violenței bazate pe gen. Aceasta a fost prima grevă de acest fel din Islanda de la cea din 1975[27].

Demisie, campanie prezidențială (2024) și activitate internațională

[modificare | modificare sursă]

La 9 aprilie 2024, Katrín a demisionat din funcțiile de prim-ministru și de președintă a Mișcării Stânga-Verde și a candidat la președinția Islandei[28]. A obținut locul al doilea în urma Hallei Tómasdóttir, cu 25,1% din voturile exprimate[29]. Katrín a declarat că nu intenționează să candideze din nou la președinție și că nu va reveni în politică[30]. În prezent, ea activează ca emisar senior pentru Arctic Circle și este președinta Polar Dialogue, o inițiativă din cadrul organizației Arctic Circle. De asemenea, este președinta Comisiei Paneuropene pentru Climă și Sănătate, organizată de biroul regional al OMS pentru Europa[31][32].

Poziții politice

[modificare | modificare sursă]

Katrín se opune aderării Islandei la NATO, însă, ca parte a compromisului dintre Stânga-Verzi și partenerii lor de coaliție, guvernul nu intenționează să retragă țara din NATO și nici să organizeze un referendum privind apartenența la alianță[33]. De asemenea, Katrín este împotriva aderării Islandei la Uniunea Europeană[34][35]. Guvernul de coaliție nu a organizat un referendum privind reluarea negocierilor de aderare a Islandei la UE[34][35].

Cooperare internațională

[modificare | modificare sursă]
Întâlnire cu prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, la reședința Bute House din Edinburgh, 2019.
  • Katrín a fost membră a următoarelor organizații și comitete internaționale[9]:
  • Delegația islandeză la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (din 2017)
  • Delegația islandeză la comitetele parlamentare ale AELS și SEE (2014–2016)
  • Comitetul parlamentar mixt UE–Islanda (vicepreședintă, 2014–2016)
  • Delegația islandeză la Consiliul Nordic de Vest (2013–2014)

Viață personală

[modificare | modificare sursă]

Katrín este căsătorită cu Gunnar Sigvaldason și are trei fii, născuți în 2005, 2007 și 2011. Tatăl ei, Jakob Ármannsson, a fost educator și bancher, iar mama sa, Signý Thoroddsen, a fost psiholoag[13].

Provine dintr-o familie care a dat numeroase personalități proeminente în politica, mediul academic și literatura islandeză. Este sora mai mică a fraților gemeni Ármann Jakobsson și Sverrir Jakobsson, ambii profesori în științe umaniste la Universitatea din Islanda. Katrín este strănepoata politicianului și judecătorului Skúli Thoroddsen și a poetei Theodóra Thoroddsen. Bunicul ei matern a fost inginerul și deputatul Sigurður S. Thoroddsen. Poetul Dagur Sigurðarson este unchiul ei matern[9].

Romanul ei polițist de debut, Reykjavík: A Crime Story, scris în colaborare cu renumitul autor islandez Ragnar Jónasson, a fost publicat în octombrie 2022[36][37], iar traducerea în limba engleză a apărut în septembrie 2023[38][39].

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Katrín Jakobsdóttir” (în engleză). Internet Movie Database. Wikidata Q37312. Accesat în .
  2. ↑ „Katrín Jakobsdóttir” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227.
  3. ↑ „Katrin Jakobsdottir” (în germană). Munzinger Personen[*]. Wikidata Q107343683. Accesat în .
  4. ↑ https://www.althingi.is/altext/cv/is/?nfaerslunr=690. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ↑ https://inhabitat.com/iceland-elects-41-year-old-environmentalist-as-prime-minister/. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ↑ „Current government” (în engleză). Accesat în .
  7. ↑ https://www.althingi.is/thingmenn/althingismenn/. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ↑ http://www.assembly.coe.int/nw/xml/AssemblyList/MP-Details-EN.asp?MemberID=7707. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. 1 2 3 4 5 6 „Katrín Jakobsdóttir” (în engleză). Alþingi. . Accesat în .
  10. ↑ „Her Excellency, Katrín Jakobsdóttir, Prime Minister of Iceland Appointed Chair of the Council of Women World Leaders (Excelența Sa, Katrín Jakobsdóttir, Prim-ministrul Islandei numită președinte al Consiliului Liderilor Femei din Lume)” (în engleză). Council of Women World Leaders. . Arhivat din original la . Accesat în .
  11. ↑ Júlíusson, Þórður Snær (). „Í fyrsta sinn vantreysta fleiri landsmenn Katrínu en treysta (Pentru prima dată mai mulți islandezi nu au încredere în Katrín decât au încredere)”. Heimildin (în islandeză). Accesat în .
  12. ↑ „Education Is Our Best Investment (Educația este cea mai bună investiție a noastră)” (în engleză). Stúdentablaðið. . Arhivat din original la . Accesat în .
  13. 1 2 3 „Katrín Jakobsdóttir” (în islandeză). Alþingi. . Accesat în .
  14. ↑ Martyn-Hemphill, Richard (). „An Environmentalist Is Iceland's New Prime Minister (Un ecologist este noul prim-ministru al Islandei)”. The New York Times (în engleză).
  15. ↑ „Katrín komin með umboðið (Katrín a primit mandatul)” (în islandeză). mbl.is. . Accesat în .
  16. ↑ „Málefnum skipt í tvennt (Subiectele împărțite în două)” (în islandeză). mbl.is. . Accesat în .
  17. ↑ AFP (). „Iceland's leftist parties fail to form government (Partidele de stânga din Islanda nu reușesc să formeze guvernul)” (în engleză). Yahoo News. Arhivat din original la . Accesat în .
  18. ↑ Citație Jurnal „Iceland's Left-Green leader Jakobsdóttir becomes new PM (Liderul de stânga-verde al Islandei, Jakobsdóttir, devine noul prim-ministru)”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
  19. ↑ „Katrín fær stjórnarmyndunarumboðið (Katrín primește mandatul de formare a guvernului)” (în islandeză). mbl.is. . Accesat în .
  20. ↑ Hardarson, Ólafur Th; Kristinsson, Gunnar Helgi (). „Iceland: Political Developments and Data in 2018 (Islanda: Evoluții și date politice în 2018)”. European Journal of Political Research Political Data Yearbook (în engleză). 58: 132–135. Accesat în .
  21. ↑ „Législatives en Islande: plus de 47 % de femmes parmi les nouveaux élus (Legislative în Islanda: peste 47% femei printre noii aleși)”. Le Monde (în franceză). . Accesat în .
  22. ↑ Taub, Amanda; Lee, Michelle Ye Hee (). „Women leaders, COVID and the limits of the 'Jacinda effect' (Liderii femei, COVID și limitele „efectului Jacinda")”. The Washington Post (în engleză).
  23. ↑ „Coronavirus: Leadership During a Crisis with Iceland Prime Minister Katrín Jakobsdóttir (Coronavirus: Conducerea în timpul crizei cu prim-ministrul Islandei, Katrín Jakobsdóttir)”. The Washington Post (în engleză). . Accesat în .
  24. ↑ Christensen, Tom; Jensen, Mads Dagnis; Kluth, Michael; Kristinsson, Gunnar Helgi; Lynggaard, Kennet; Lægreid, Per; Niemikari, Risto; Pierre, Jon; Raunio, Tapio; Skúlason, Gústaf Adolf (). „The Nordic governments' responses to the Covid‐19 pandemic: A comparative study of variation in governance arrangements and regulatory instruments (Răspunsurile guvernelor nordice la pandemia Covid-19: Un studiu comparativ al variației în aranjamentele de guvernanță și instrumentele de reglementare)”. Regulation & Governance (în engleză). Accesat în .
  25. ↑ „L'Islande aux urnes avec un casse-tête politique en vue (Islanda la urne cu o problemă politică în vedere)”. Ouest-France (în franceză). . Accesat în .
  26. ↑ „Poll: Largest Share Of Those Polled Want Katrín Jakobsdóttir To Continue As Prime Minister (Sondaj: Cea mai mare parte a celor chestionați o doresc pe Katrín Jakobsdóttir să continue ca prim-ministru)”. The Reykjavík Grapevine (în engleză). . Accesat în .
  27. ↑ Staufenberg, Jess (). „Iceland's first full day women's strike in 48 years aims to close pay gap (Prima grevă de o zi întreagă a femeilor din Islanda în 48 de ani vizează închiderea decalajului salarial)”. The Guardian (în engleză). Accesat în .
  28. ↑ „Katrín Jakobsdóttir býður sig fram til forseta (Katrín Jakobsdóttir candidează la președinție)” (în islandeză). RÚV.is. . Accesat în .
  29. ↑ „Halla Tómasdóttir verður sjöundi forseti Íslands (Halla Tómasdóttir va fi al șaptelea președinte al Islandei)” (în islandeză). RÚV.is. . Accesat în .
  30. ↑ „Katrín játaði ósigur (Katrín recunoaște înfrângerea)”. RÚV.is (în islandeză). . Accesat în .
  31. ↑ „Launch and first hearing of the Pan-European Commission on Climate and Health (Lansarea și prima audiere a Comisiei paneuropene pentru climă și sănătate)” (în engleză). WHO. . Accesat în .
  32. ↑ „Arctic Circle Secretariat (Secretariatul Arctic Circle)” (în engleză). Arctic Circle. . Accesat în .
  33. ↑ „Iceland PM: Equality requires clear policy (Prim-ministrul Islandei: Egalitatea necesită o politică clară)”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
  34. 1 2 „Þjóðaratkvæðagreiðsla um Evrópusambandsaðild ekki forgangsmál hjá Vinstri grænum (Referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană nu este o prioritate pentru Stânga Verde)”. Vísir (în islandeză). . Accesat în .
  35. 1 2 „Össur segir kjósendur VG vilja í ESB (Össur spune că alegătorii VG vor să intre în UE)” (în islandeză). mbl.is. . Accesat în .
  36. ↑ Henley, Jon (). „'It's a therapeutic genre for me': Iceland's PM releases debut crime novel ("Este un gen terapeutic pentru mine": premierul Islandei lansează romanul de debut)”. The Guardian (în engleză). Accesat în .
  37. ↑ O'Halloran, Parker (). „Prime Minister by Day, Noir Writer by Night (Prim-ministru ziua, scriitor de romane noir noaptea)” (în engleză). Inspired by Iceland. Arhivat din original la . Accesat în .
  38. ↑ Jónasson, Ragnar; Jakobsdóttir, Katrín (). Reykjavík (în engleză). Penguin. ISBN 9781405955720.
  39. ↑ Jónasson, Ragnar; Jakobsdóttir, Katrín (). Reykjavík (în engleză). Minotaur Books. ISBN 9781250907332.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Katrín_Jakobsdóttir&oldid=17963610