Karel Sabina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Karel Sabina
Karel Sabina 1871 Maixner.jpg
Karel Sabina (1871)
Date personale
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Praga, Imperiul Austriac[7] Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Praga, Austro-Ungaria[8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Olšany[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Czech Republic.svg Cehia Modificați la Wikidata
EtnieCehi Modificați la Wikidata
Ocupațietraducător
jurnalist
dramaturg
libretist[*]
poet
critic literar[*]
scriitor
filozof Modificați la Wikidata
Activitate
PseudonimArian Želinský, Leo Blass  Modificați la Wikidata
Limbilimba germană
limba poloneză
limba cehă[1]  Modificați la Wikidata
Prezență online
Mormântul lui Karel Sabina în Cimitirul Olšany din Praga

Karel Sabina (având pseudonimele literare Arian Želinský și Leo Blass) (29 decembrie 1813 – 8 noiembrie 1877) a fost un scriitor și jurnalist ceh.

Viața[modificare | modificare sursă]

Karel Sabina a crescut în sărăcie în familia unui zidar și al unei spălătorese, el fiind un copil dintr-o relație extraconjugală a fiicei unui director al unei fabrici de zahăr. Sabina a susținut mai târziu că el a fost un fiu nelegitim al unui nobil polonez. A studiat filosofia și dreptul, dar nu a absolvit. În 1848 Sabina a devenit unul dintre liderii democraților radicali cehi, fondatorul unui cer politic radical secret intitulat „Abrogarea” (nume inspirat de revoluționarii irlandezi),[9] membru al Comitetului Național și al Congresului Ceh. Sabina a publicat în acea perioadă multe articole (dintre care mai multe au fost cenzurate) în reviste.

Închisoarea[modificare | modificare sursă]

În 1849 a fost arestat pentru că a participat la „Lovitura de stat din mai” (un plan pentru declanșarea unei răscoale, inspirat de Bakunin, prezent pe atunci la Praga)[10] și a fost condamnat la moarte în 1851, împreună cu alți 24 de oameni; sentințele au fost comutate de către împărat în 18 ani de închisoare în penitenciarul din Olomouc; în 1857 a fost eliberat, în urma amnestiei generale decretate de împărat la data de 8 mai. S-a întors la Praga și a trăit ca un scriitor liber-profesionist.

Acuzațiile de trădare[modificare | modificare sursă]

În 1870 ziarul Vaterland l-a acuzat pe Sabina ca fiind informator al poliției. Sabina a dat în judecată, cu succes, ziarul pentru calomnie. În 1872, într-un proces neoficial al unui juriu autodesemnat format din opt intelectuali cehi (inclusiv Jan Neruda și Vítězslav Hálek), Karel Sabina a fost găsit vinovat de a fi informator. Aflat în imposibilitatea de a putea pleca în exil în străinătate, el a fost nevoit să trăiască ascuns la Praga. Pentru tot restul vieții sale, Karel Sabina a negat acuzațiile.[11] Motivele presupusei cooperări cu poliția a lui Sabina nu sunt destul de clare; dacă s-a întâmplat, ar fi putut fi o combinație între starea de deziluzie cu înăbușirea revoluției care a dus la îndelungata sa încarcerare, presiunea constantă a poliției de după aceea și sărăcia extremă în care trăia.[12] Fiind un proscris - cărțile sale nu s-au mai vândut, numele său a fost înlocuit pe afișe (cum ar fi cel pentru Prodaná nevěsta - al cărui libret a fost văzut de unii oameni ca respingerea de către Sabina a acuzațiilor până ce investigația lui Miroslav Ivanov publicată în 1971 în cartea Labirintul le-a dovedit ca incorecte) cu inițialele lui și a riscat atacuri fizice ori de câte ori a apărut pe străzi. Cu toate acestea, el a continuat să scrie sub pseudonime, dintre care unele nu sunt cunoscute astăzi, îngreunând astfel foarte mult efortul istoricilor de a reconstitui bibliografia de articole complete a lui Sabina.

Moartea[modificare | modificare sursă]

Sabina a murit în sărăcie și dispreț în anul 1877, având trecută epuizarea generală drept cauză a morții.[11]

 Scrieri selective[modificare | modificare sursă]

Ca jurnalist, a scris în principal pentru Květy, Moravský Týdenník, Humorist, Lípa, Pražské noviny și Wčela (el a fost redactor la ultimele două, înlocuindu-l pe Karel Havlíček Borovský la ambele).

Romane[modificare | modificare sursă]

  • Hrobník (1837), Groparul
  • Blouznění (1857), Răpirea
  • Hedvika (1858), Hedwig
  • Jen tri léta! (1860), Doar trei ani!
  • Na poušti (1863), În deșert
  • Oživené hroby (1870), Morminte animate, inspirat de perioada petrecută în închisoare, cel mai bun roman al său
  • Morana čili Svět o jeho nicoty (1874), Morana sau Lumea și nimicnicia ei

 Piese de teatru[modificare | modificare sursă]

  • Černá růže, Trandafirul Negru
  • Inzerát, Anunțul
  • Šašek Jiřího z Poděbrad, Bufonul lui George de Poděbrady
  • Maloměstské klepny, Bârfitoarele din orașul mic

Povești[modificare | modificare sursă]

  • Obrazy ze 14. 15. věku (1844), Povești din secolele al XIV-lea și al XV-lea
  • Povídky, pověsti, obrazy o novely (1845), Povești, legende, basme și nuvele

Librete[modificare | modificare sursă]

  • Prodaná nevěsta, de Bedřich Smetana
  • Braniboři v Čechách, de Bedřich Smetana
  • Starý ženich, de Karel Bendl
  • V studni, de Vilém Olanda

Altele[modificare | modificare sursă]

  • Básně (1841), Poezii
  • Úvod povahopisný (1845), Introducere la un temperament - o carte foarte importantă, fiind primul studiu cu privire la Karel Hynek Mácha, care a fost prietenul lui Sabina. Această carte a recunoscut și ilustrat geniul și importanța lui Mácha.
  • Duchovní komunismus (1861), Comunism spiritual - despre dreptul tuturor oamenilor la educație
  • Dějiny literatury československé, Istoria Literaturii Cehoslovace

Sabina în cultura populară[modificare | modificare sursă]

Karel Sabina este menționat în mai multe poeme în proză de Ivan Wernisch.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b „Karel Sabina”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Karel Sabina, SNAC, accesat în  
  5. ^ Karel Sabina, International Music Score Library Project, accesat în  
  6. ^ Karel Sabina, Discogs, accesat în  
  7. ^ „Karel Sabina”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ „Karel Sabina”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ 1844
  10. ^ 1849
  11. ^ a b Karel Sabina
  12. ^ Karel Sabina

Legături externe[modificare | modificare sursă]