Județul Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sibiu
Kreis Hermannstadt
—  Județ  —
Biserica evanghelică din Cisnădie, Sibiu, Agnita, Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, Complexul balnear Ocna Sibiului, Biserica armeano-catolică „Sfânta Elisabeta” din Dumbrăveni, Biserica evanghelică din Biertan
Biserica evanghelică din Cisnădie, Sibiu, Agnita, Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, Complexul balnear Ocna Sibiului, Biserica armeano-catolică „Sfânta Elisabeta” din Dumbrăveni, Biserica evanghelică din Biertan
Stemă
Stemă
Map
Sibiu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°52′N 24°14′E ({{PAGENAME}}) / 45.87°N 24.23°E

Țară România
RegiuneCentru

Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăSibiu
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Sibiu[*]Daniela Cîmpean[*]  Modificați la Wikidata (PNL, 2016)
 - PrefectAdela Muntean

Suprafață
 - Total5.432 km²

Populație (2011)
 - Total375,992 locuitori
 - Densitate69,2 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic69
Indicativ autovehiculeSB
Locul după populație23

Prezență online
http://www.cjsibiu.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Sibiu indicat
Harta României cu județul Sibiu indicat
Harta României cu județul Sibiu indicat

Județul Sibiu (în maghiară Szeben megye, în germană Kreis Hermannstadt) este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu același nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km2, ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii. Se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.

Relief[modificare | modificare sursă]

Județul Sibiu cuprinde zone largi de munte, podiș și depresionare. Cele dintâi cuprind Munții Cindrel, Munții Lotrului și partea vestică a Munților Făgăraș, care sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500 m. În județ se mai află Podișul Târnavelor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Secașelor, Depresiunea Apoldului, Depresiunea Săliștei, Depresiunea Sibiului, situată în dreapta râului Olt, și Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și cu o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Clima[modificare | modificare sursă]

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm în zona muntoasă.

Floră și faună[modificare | modificare sursă]

Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).

Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița, unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al XII-lea, odată cu integrarea Transilvaniei în Regatul Ungariei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. În anul 1191 papa Celestin al III-lea a acordat autonomie Prepoziturii Sibiului, fapt care a facilitat dezvoltarea Sibiului ca centru religios. În anul 1486 Sibiul a devenit sediul Universității Săsești (Universitas Saxonum), organismul politic al sașilor transilvăneni. În secolul al XVI-lea marea majoritate a populației săsești a aderat la reforma protestantă. În anul 1572 sediul Bisericii Evanghelice din Transilvania a fost mutat de la Sibiu la Biertan, de unde a revenit la Sibiu în anul 1867.

În timpul revoluției de la 1848 la Sibiu s-a constituit Comitetul de Pacificațiune din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axente Sever. În anul 1863 Dieta Transilvaniei, alcătuită din 58 deputați români, 56 deputați maghiari și secui și 44 deputați sași, s-a întrunit la Sibiu și a adoptat unele măsuri economice, precum și o lege privind egala îndreptățire a românilor cu sașii și secuii.

În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare a comitatului Sibiu.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Aerian[modificare | modificare sursă]

Aeroportul Sibiu

Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena.

Rutier[modificare | modificare sursă]

Feroviar[modificare | modificare sursă]

Administrație[modificare | modificare sursă]

Județul Sibiu este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Daniela Cîmpean[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[1]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal18                  
Partidul Social Democrat5                  
Forumul Democrat al Germanilor din România5                  
Uniunea Salvați România4                  

Populația[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a județului Sibiu

     Români (90,64%)

     Maghiari (2,89%)

     Romi (4,76%)

     Germani (1,09%)

     Altă etnie (0,62%)


Componența confesională a județului Sibiu

     Ortodocși (88,9%)

     Romano-catolici (1,5%)

     Penticostali (1,1%)

     Greco-catolici (2,3%)

     Reformați (2%)

     Baptiști (0,9%)

     Altă religie (3,3%)

Județul Sibiu - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Economie[modificare | modificare sursă]

Un rol important în economia județului îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor de transport rutier, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui, a cărnii și a pieilor), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului.

Turism[modificare | modificare sursă]

Sibiul este al cincilea județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna din Județul Suceava.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 64 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Sibiu.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu47.204
municipiu reședință de județ147.245
oraș8.732
oraș12.815
oraș14.282
oraș5.404
oraș7.388
oraș3.910
oraș3.562
oraș5.421
oraș6.905

Comune

comună1.886
comună1.562
comună1.350
comună2.502
comună3.690
comună1.429
comună3.792
comună2.590
comună2.284
comună1.613
comună3.415
comună703
comună1.441
comună2.015
comună1.434
comună3.665
comună906
comună1.243
comună2.820
comună3.621
comună2.172
comună2.757
comună3.750
comună3.327
comună2.997
comună746
comună1.017
comună1.212
comună2.058
comună1.036
comună3.335
comună2.868
comună3.205
comună2.548
comună1.802
comună3.061
comună1.929
comună2.760
comună5.241
comună571
comună5.416
comună2.365
comună3.581
comună1.574
comună2.415
comună2.858
comună1.873
comună2.557
comună4.470
comună1.589
comună7.028
comună3.769
comună2.606

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț Ioan., Mărculeț Cătălina, Dobre Robert., Edit. Universității din București, 2008.
  • Județul Sibiu, Monografie, Ilie Moise. Editura Sport Turism București 1981.
  • Județul Sibiu, Coloianu Nicolae, Dragu Gheorghe, Badea Lucian. Editura Academiei R.S.R. București 1976.
  • Opportunities to use Sibiu county’s tourist patrimony, Mărculeț Ioan, Mărculeț Vasile. The 5th edition of the Regional Conference of Geography „Geographic Researches in the Carpathian-Danube Space“. The reconsideration of the geographic approach in the contextof globalization, Editura MIRTON, Timișoara 2002.
  • Luca, Sabin Adrian; Pinter, Zeno-Karl; Georgescu, Adrian. Repertoriul arheologic al județului Sibiu: (Situri, monumente arheologice și istorice) = The Archaeological Repertoire of Sibiu District: Settlements, Archaeological and Historical Monuments, Bibliotheca Septemcastrensis, București: Ed. Economică, 2003. ISBN 973-590-856-5
  • Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare Centru a României. Observații geodemografice, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, Vol. VI., Mediaș, 2007.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sibiu

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]