Județul Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Judeţul Hunedoara)
Hunedoara
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Hunedoara (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°47′N 22°56′E ({{PAGENAME}}) / 45.78°N 22.93°E

Țară România
RegiuneVest

Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăDeva
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Hunedoara[*]Laurențiu Nistor  Modificați la Wikidata (PSD, 2020)
 - PrefectFabius Tiberiu Kiszely (PSD)

Suprafață
 - Total7,063 km²

Populație (2011)
 - Total361,657 locuitori
 - Densitate51,2 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic54
Indicativ autovehiculeHD
Locul după populație19

Prezență online
http://www.cjhunedoara.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Hunedoara indicat
Harta României cu județul Hunedoara indicat
Harta României cu județul Hunedoara indicat

Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Magna Curia din Deva.

Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara.

In 1983 in publicatia Faclia arheologul Hristache Tatu a afirmat ca a descoperit in judetul Hunedoara locul fortificat al bataliei dacoromane de la Tapae.[necesită citare]

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România.

Geografie[modificare | modificare sursă]

General[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiul. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.

Resurse[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro Arhivat în , la Wayback Machine.). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.

Căi rutiere[modificare | modificare sursă]

Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferate[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

Zone etnografice[modificare | modificare sursă]

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara Hațegului, Valea Jiului.

Populație[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României). In 2021 avea o populație stabilă de 361.657 locuitori.[1]

Județul Hunedoara - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Turism[modificare | modificare sursă]

Cetatea Deva

Parcul Național Retezat și alte regiuni pitorești îl fac unul dintre cele mai frumoase județe din România. De asemenea, în patrimoniul mondial UNESCO se află Fortărețele dacice din Munții Orăștiei. Județul este al treilea de pe ruta Via Transilvanica, traseu turistic care străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei.

Principalele atracții turistice din județ sunt:

Politică[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Laurențiu Nistor de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat17                 
Alianța PNL-UDMR-PNȚCD7                 
Partidul PRO România4                 
Uniunea Salvați România2                 
Partidul Mișcarea Populară2                 

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 69 unități administrativ-teritoriale: 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Hunedoara.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu14.495
municipiu reședință de județ61.123
municipiu60.525
municipiu23.390
municipiu18.227
municipiu37.160
municipiu24.160
oraș4.360
oraș11.279
oraș5.294
oraș9.685
oraș22.692
oraș12.556
oraș8.972

Comune

comună2.611
comună871
comună2.696
comună3.138
comună1.192
comună2.062
comună3.052
comună1.767
comună1.961
comună1.553
comună271
comună306
comună873
comună1.827
comună3.712
comună1.211
comună127
comună474
comună3.126
comună3.841
comună681
comună1.577
comună3.345
comună896
comună1.983
comună1.492
comună2.231
comună3.662
comună406
comună905
comună1.815
comună1.659
comună956
comună2.079
comună1.207
comună4.122
comună1.960
comună1.347
comună2.604
comună3.153
comună1.330
comună1.209
comună3.251
comună2.359
comună2.344
comună1.075
comună715
comună1.893
comună1.801
comună3.728
comună2.872
comună876
comună1.197
comună1.875
comună3.371

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
  • Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
  • Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
  • Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hunedoara

Portaluri

Hărți

Etnografie

Vezi și[modificare | modificare sursă]