Județul Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Judeţul Bacău)
Bacău
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Bacău (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°25′N 26°47′E ({{PAGENAME}}) / 46.42°N 26.78°E

Țară România
RegiuneNord-Est


ReședințăBacău
Componență3 municipii
5 orașe
85 Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Bacău[*]Valentin Ivancea[*]  Modificați la Wikidata (PSD, 2020)
 - PrefectLucian Bogdanel -PSD

Suprafață
 - Total6,621 km²

Populație (2011)
 - Total616.168 locuitori
 - Densitate93 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic34
Indicativ autovehiculeBC
Locul după populație10

Prezență online
http://www.csjbacau.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Bacău indicat
Harta României cu județul Bacău indicat
Harta României cu județul Bacău indicat

Bacău este un județ în regiunea Moldova din România, cu reședința la Bacău. Județul are o suprafață de 6.621 km², iar principalele cursuri de apă care îl străbat sunt Siret, Bistrița, Trotuș, Tazlău, Berheci, Zeletin. Principalele lacuri: Poiana Uzului (alimentare cu apă), Racova, Gârleni, Șerbănești și Lilieci (hidroenergetice); altitudine maximă: vârful Grindușu (Munții Tarcău) 1.664 m, vârful Nemira Mare (Munții Nemira) 1.648 m, vârful Șandru Mare 1.639 m (Munții Nemira). Se învecinează cu următoarele județe: la est cu județul Vaslui, la sud cu județul Vrancea, la vest cu județul Covasna și județul Harghita, iar la nord cu județul Neamț.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Intersecată de drumuri ce străbăteau văile Siretului, Bistriței și Trotușului, teritoriul județului Bacău a cunoscut de timpuriu o intensă activitate umană, atestată de numeroase descoperiri arheologice.

În epoca stăpânirii romane asupra unei părți a Daciei, pe teritoriul județului Bacău și nu numai, și-a desfășurat existența lumea carpică, creatoare în secolele II-III a unei interesante civilizații. Cercetările de la Măgura, Bărboasa, Cârligi, Sohodol, Săucești au contribuit la cunoașterea istoriei și civilizatiei carpice, continuitoarea istoriei și civilizației geto-dacice.

Carpii sunt dacii liberi ce locuiau la est de Carpați. Legătura lor cu lumea romană este dovedita de ceramica și obiectele de podoabă de factură romană și prezența monedei romane (peste 37% din totalul tezaurelor de monede romane din secolele II-III descoperite în Moldova provin de pe teritoriul județului Bacău; cel mai mare este cel de la Măgura din 1976 în greutate de 10 kg, ale cărui monede sunt emise de Augustus și Septimius Severus).

Urmașii geto-dacilor din epoca lui Burebista și Decebal, a daco-carpilor din secolele II-III au constituit factorul de bază al dezvoltării istorice pe teritoriul județului. Istoria dovedește continuitatea populației autohtone în veacurile următoare precum și includerea acestor regiuni în aria în care s-a plămădit și dezvoltat poporul roman. Evoluția procesului de maturizare a feudalismului, la est de Carpați, a avut drept urmare apariția târgurilor. Într-un document emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun la 6 octombrie 1408, sunt menționate târgurile de la Bacău și Trotuș. Întemeierea așezării este și mai veche. Cu ocazia unor săpături, în orașul Bacău s-a descoperit ceramică din secolele XII-XIV precum și monede bătute de Petru Mușat (1375-1391). Datorită privilegiilor acordate de către domnie negustorilor străini, Bacăul s-a dezvoltat repede. În secolul XV ajunsese târg însemnat de negustori și meșteșugari, unde se făceau operații de vamă, există o autoritate judiciară și organe de execuție.

Pe văile Berheciului, Siretului și Bistriței au fost găsite străvechi elemente arheologice de viață românească, care ne introduc treptat într-un ev mediu dominat de strălucitele realizări din vremea domniei lui Ștefan cel Mare, fiul acestui județ, născut la Borzești în 1436. De numele acestei localități se leagă și cunoscuta legendă „Stejarul din Borzești”, referitoare la un episod din copilăria lui Ștefan cel Mare. Dezvoltarea societății feudale pe aceste meleaguri și importanța Bacăului ca centru de civilizație urbană sunt atestate de documente istorice (în privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun la 6 octombrie 1408 negustorilor din Liov), cât și de construcțiile cu o frumoasă arhitectură: Curțile Domnești de la Bacău, biserica de la Borzești sau biserica de la Târgu Ocna.

În secolul al XV-lea ajunge reședința domnească. Fiul lui Ștefan cel Mare, Alexandrel, asociat la domnie (1490-1496) tatălui său, a construit o curte domnească (1481-1482) și a zidit biserica „Precista” (sfințită la 1 ianuarie 1491) care există și astăzi dar care din cauza renovarilor greșit făcute nu mai păstreaza aspectele caracteristice din acea vreme.

În prima jumătate a secolul al XIX-lea, istoria locuitorilor Bacăului se va integra organic în procesul general de renaștere națională participând activ la marile evenimente, expresie a încheierii procesului de formare a națiunii române. Bacăul era cel mai important centru din Moldova unde mișcarea pentru unire luase mari proporții. După unire județul se dezvoltă mai repede pe toate planurile.

La Solonț în martie 1858 și-a început activitatea prima fabrică de gaz. Satul Valea Arinilor devine în 1859 cel mai important centru de prelucrare a petrolului din Moldova. La Comănești se încerca valorificarea cărbunilor de pământ. Înainte de 1864 în Bacău funcționau fabrici de ulei, rachiu, cărămidă, una de bere, o fabrică de tutun, una de săpun și alta de ulei vegetal. La Sascut în 1875 s-au pus bazele fabricii de zahăr. În 1877 industria băcăuană era formată din 6 fabrici de cărămidă, 5 tăbăcării, o fabrica de lumânări, una de țuică. În următorii 2 ani s-au adăugat 4 fabrici de pâine, 4 de teracotă, 2 de mezeluri și de săpun. În 1881 apare prima fabrica de hârtie la Letea, în 1885 se înființează fabrica de postav Buhuși.

În Primul Război Mondial pe teritoriul județului Bacău s-au desfașurat lupte grele la Oituz, Cașin, Târgu Ocna unde ostașii români au dat dovadă de mult eroism împotriva armatelor germane. Din punct de vedere militar în anii 1916-1918 aici la porțile de sud-vest ale Moldovei, în actualele județe Bacău și Vrancea s-a hotărât soarta întregului popor român (numai județul Bacău a participat cu cca 30.000 de soldați și ofițeri).

În 1920 în județ funcționau 880 de fabrici din care una de hârtie, cea mai modernă din țară, și doua de spirt, cele mai sistematice din țară. În 1935 numai în orasul Bacău existau 57 unități industriale dintre care 40 active și 17 inactive.

Al Doilea Război Mondial a avut rezultate dezastruoase asupra industriei băcăuane. În august 1944 în județ nu funcționau decât 26 de mici întreprinderi. Între 1950-1975 s-au pus în funcțiune termocentralele de la Comănești și Borzești apoi hidrocentralele de pe Bistrița aval. Cea mai mare realizare industrială a județului între 1960-1968 a fost platforma Borzești, unul din cei mai importanți piloni ai industriei chimice românești.

Stema județului[modificare | modificare sursă]

În aprilie 2008, în ședință de Guvern, a fost aprobată stema actuală a județului Bacău. Stema județului este reprezentată de un scut triunghiular cu marginile rotunjite, care cuprinde un munte de sare despicat în două culori. În partea dreaptă se vede un soare stilizat, pe un fond de culore argintie, în timp ce în stânga, în cîmp roșu, se află o semilună argintie. Muntele de pe stemă reprezintă „cel mai vechi semn heraldic pentru ținutul și județul Bacău” și „evocă activitatea milenară de extragere a sării” în zonă. Soarele și luna semnifică „fertilitatea solului și, respectiv, credința în biruință”.[1]

Județul a folosit timp de 18 ani o stemă provizorie ce o înlocuia pe cea creată în anul 1957, care a fost utilizată până în luna decembrie 1989.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Județul Bacău ocupă suprafața de 662.052 hectare, adică 2,8 % din teritoriul României. Județul este acoperit în proporție de 48,5% de teren arabil și 39,8% de păduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variația reliefului arată distribuția egală a munților, dealurilor, platourilor și câmpiilor, scăzând în altitudine de la 1.664 m în vest (Munții Tarcăului) la 100 m în est (Valea Siretului). Rețeaua hidrografică este alcătuită în principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului și din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale râurilor Bistrița, Tazlău, Uz și Siret. Dacă în secolele XIV-XV Bacău era un important oraș manufacturier și comercial, în această regiune, în primul deceniu al secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatării și prelucrării petrolului și a lemnului la scară industrială, cât și prima fabrică de hârtie, textile și încălțăminte. Din punct de vedere al organizării teritorial-administrative, județul Bacău este alcătuit din 87 de unități teritorial-administrative, dintre care trei sunt municipii (Bacău, Onești și Moinești), cinci sunt orașe (Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic-Moldova și Târgu Ocna) și 85 comune. Municipiul Bacău, reședința județului Bacău, avea în anul 2011 o populație de 144.307 locuitori, fiind al 15-lea oraș din România din punct de vedere al numărului de locuitori. Populația de 616.168 de locuitori la recensământul din 2011 plasa județul Bacău pe locul nouă din punct de vedere al numărului de locuitori. Densitatea medie a populației în județul Bacău este de 112,86 locuitori pe km², cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km² în zona industrializată în care locuiește 50,54 % din populația județului.

Județe vecine[modificare | modificare sursă]

Populația[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a județului Bacău

     Români (96,1%)

     Maghiari și ceangăi (0,7%)

     Romi (1,7%)

     Necunoscută (1,5%)




Populația județului Bacău pe medii

     Urban (43,35%)

     Rural (56,65%)

În octombrie 2011, județul Bacău avea o populație de 616.168 locuitori, iar densitatea populației era de 93 loc/km². Județul Bacău - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Geografie politică[modificare | modificare sursă]

Harta politică a județului Bacău, conform alegerilor locale din 2012.

Rezervații naturale[modificare | modificare sursă]

În județul Bacău sunt 23 arii naturale protejate de interes național având o suprafață totală de 9725,7 ha.

La 25 km de municipiul Onești, în comuna Mănăstirea Cașin, se află Rezervația naturală Buciaș. Pornind de la cantonul silvic Buciaș spre amonte, pe valea pârâului Buciaș, după 2,5 km se ajunge la Cascada Buciaș, aceasta având o înălțime de aproximativ 15 metri, fiind cea mai mare cădere naturală de apă din județul Bacău. Tot în această rezervație este singura zonă din județ unde s-a instalat natural capra neagră. În apropiere se află Schitul Buciaș și Păstravăria Înțarcătoarea.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 93 unități administrativ-teritoriale: 3 municipii, 5 orașe și 85 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Bacău.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu reședință de județ144.307
municipiu21.787
municipiu39.172
oraș14.562
oraș19.568
oraș12.247
oraș4.198
oraș11.300

Comune

comună5.884
comună2.182
comună6.698
comună7.173
comună1.983
comună5.342
comună4.625
comună7.080
comună2.550
comună3.138
comună2.984
comună4.119
comună4.527
comună3.387
comună6.761
comună2.106
comună4.914
comună3.199
comună5.252
comună2.739
comună9.346
comună1.715
comună3.932
comună2.286
comună4.346
comună5.094
comună3.249
comună3.321
comună4.711
comună5.914
comună3.069
comună6.567
comună4.755
comună4.583
comună2.578
comună1.598
comună1.537
comună5.817
comună2.890
comună5.038
comună3.553
comună3.505
comună3.994
comună4.151
comună4.730
comună7.993
comună2.709
comună7.169
comună2.397
comună8.152
comună1.621
comună3.760
comună3.319
comună2.681
comună3.588
comună3.059
comună4.617
comună6.962
comună1.869
comună3.919
comună4.445
comună5.525
comună3.328
comună2.097
comună5.080
comună7.252
comună8.564
comună2.676
comună2.131
comună3.298
comună2.507
comună4.514
comună3.863
comună1.914
comună4.772
comună2.738
comună2.319
comună4.969
comună2.397
comună3.509
comună3.344
comună3.867
comună2.071
comună4.368
comună4.742

Politica[modificare | modificare sursă]

Județul Bacău este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Valentin Ivancea[*] de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat17                 
Alianța PNL-USR-PLUS11                 
Partidul PRO România3                 
Partidul Mișcarea Populară3                 
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2                 

Președintele Consiliului Județean ales în 2016 este Sorin Brașoveanu (PSD).

Consiliul Județean Bacău

Componența Consiliului Județean Bacău (37 de consilieri):


Partid Locuri Componența Consiliului
  PSD 17                                  
  PNL 11                      
  ALDE 5                        
  PSRO 3                      
  Independent 1                  

Economia[modificare | modificare sursă]

CET Bacău

Industria[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere al dezvoltării pe plan industrial, ocupă locul cinci între județele țării, datorită realizării de 4% din producția totală a României.

Petrolul[modificare | modificare sursă]

Industria petrolieră este cunoscută în județul Bacău încă din secolul al XV-lea iar din secolul al XVII-lea Marco Bandini (Codex Bandini) observa în 1646 faptul că locuitorii din satele Mosoare, Poieni, Dofteana și Păcuri foloseau ca leac țițeiul extras prin puțuri și ungeau roțile carelor. În secolul al XX-lea s-au realizat cele două marii rafinării Dărmănești și RAFO Onești[3][4] dar și în combinatele anexe Carom și Chimcomplex, industria petrolieră cunoaște maxima producție în 1988. În prezent cele două rafinării sunt închise, Carom este demolat iar Chimcomplex procesează doar clorură de sodiu.

Cărbunele[modificare | modificare sursă]

Comăneștiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi, dintre care 7 mine exploatabile. În proporție mai mică există în zonă și resurse de petrol. În satele din preajmă există mine în care se exploatează cărbune brun din 1836. Din sec. IX și până la sfârșitul sec. XX 75% dintre locuitori lucrau ca mineri, zona fiind minieră și având enorme zăcăminte de cărbune (EMC Comănești). Acest lucru a dus la dezvoltarea depresiunii Comănești tranformându-o într-o zonă puternic industrializată în perioada comunistă. Minele, care în 1989 aveau 5.000 de angajați, a fost închise definitiv în 2005, iar ultimii 260 de mineri care mai lucrau aici au rămas șomeri.

Extracția sării[modificare | modificare sursă]

Extracția sării este o activitate cunoscută în județul Bacău de la începutul secolului al XIV-lea. În prezent, în instalațiile de preparare cu o capacitate de 370 mii tone anual.[5]

Alte industrii[modificare | modificare sursă]

Un rol important au și industria nutrițională, industria de lemn și de hârtie, industria textilă, industria mecanică și industria aeronautică. După declinul înregistrat în toate domeniile din anul 1990 cu căderea regimului comunist, începând cu anul 1993 producția industrială a început să fie stabilă urmată de o continuă dezvoltare.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Agricultura județului Bacău dispune de o suprafață de 320.597 ha. Pădurile, care ocupă o suprafață de 267.000 ha, reprezintă una din bogățiile cele mai mari ale județului.

Transport[modificare | modificare sursă]

Aeroportul din Bacău[modificare | modificare sursă]

Turism[modificare | modificare sursă]

Varietatea peisajului, stațiunile balneare, monumentele istorice și de artă conferă județului Bacău titlul de județ turistic, principalele regiuni turistice fiind Slănic-Moldova, pentru izvoarele sale de ape curative, Poiana-Sarată, Târgu Ocna și Poiana Uzului. Pe teritoriul județului se găsesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri și moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri, 6 tabere școlare și o pensiune turistică cu 28 de locuri.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Muzeul De Știinte ale Naturii,
  • Muzeul de Istorie,
  • Muzeul de Arte,
  • Casa memorială George Bacovia,
  • Casa memorială Nicu Enea,
  • Biserica Precista
  • Observatorul Astronomic

Persoane notabile legate de județul Bacău[modificare | modificare sursă]

Educație[modificare | modificare sursă]

Instituții de învățământ[modificare | modificare sursă]

Universități[modificare | modificare sursă]

Școli postliceale[modificare | modificare sursă]

  • Grupul Școlar Preuniversitar „Constantin Brâncoveanu” Bacău
  • Grupul Școlar Profesional Tehnic, Economic și de Arte „Național Construct” Bacău
  • Școala Postliceală „Humanitas” Bacău
  • Școala Postliceală Sanitară „Hera” Bacău
  • Școala Postliceală Sanitară F.E.G. Bacău [8]
  • Școala Postliceală „Carol Davila” Onești

Licee[modificare | modificare sursă]

  • Colegiul Național „Vasile Alecsandri" Bacău [9]
  • Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu" Bacău [10]
  • Colegiul Național „Ferdinand I" Bacău [11]
  • Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare" Bacău[12]
  • Colegiul Național „Dimitrie Cantemir" Onești [13]
  • Colegiul Național „Grigore Moisil” Onești [14]
  • Colegiul Național „Costache Negri” Târgu Ocna [15]
  • Colegiul „Henri Coandă" Bacău
  • Colegiul „Mihai Eminescu" Bacău [16]
  • Colegiul ”Grigore Antipa” Bacău[17]
  • Colegiul Economic „Ion Ghica" Bacău [18]
  • Colegiul Tehnic de Comunicații „Nicolae Vasilescu Karpen" Bacău [19]
  • Colegiul Tehnic „Anghel Saligny" Bacău [20]
  • Colegiul Tehnic „Dimitrie Mangeron" Bacău
  • Colegiul Tehnic„Letea” Bacău [21]
  • Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Onești [22]
  • Liceul Tehnologic „Petru Poni” Onești [23]
  • Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești
  • Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comănești
  • Colegiul Tehnic „Ion Borcea” Buhuși [24]
  • Liceul cu Program Sportiv „Nadia Comăneci” Onești
  • Colegiul National de Artă „George Apostu” Bacău
  • Liceul Teoretic „Spiru Haret” Moinești
  • Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif" Bacău
  • Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” Onești
  • Liceul cu Program Sportiv Bacău
  • Grupul Școlar „Grigore Tabacaru" Bacău
  • Grupul Școlar „Grigore Moisil" Bacău
  • Grupul Școlar „Petru Rareș" Bacău
  • Grupul Școlar „Alexandru Vlahuță” Podu Turcului
  • Grupul Școlar Industrial Târgu Ocna
  • Grupul Școlar Industrial Construcții de Mașini Dărmănești
  • Liceul Tehnologic „Dacia” Onești
  • Grupul Școlar Agricol „J.M. Elias” Sascut
  • Grupul Școlar Agricol Hemeiuș

Cultură[modificare | modificare sursă]

Biblioteci[modificare | modificare sursă]

  • Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău [25]
  • Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești
  • Biblioteca Municipală „Ștefan Luchian” Moinești
  • Biblioteca Orășenească „George Bacovia” Buhuși
  • Biblioteca Orășenească Comănești
  • Biblioteca Orășenească Dărmănești
  • Biblioteca Orășenească Slănic-Moldova
  • Biblioteca Orășenească Târgu-Ocna

Sport[modificare | modificare sursă]

Sportul pe teritoriul județului Bacău are o mare tradiție, fiind locul unde s-a născut Nadia Comăneci, considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.

Este și locul natal atletei Doina Melinte, laureată cu aur și cu argint, și gimnastei Lavinia Agache, laureată cu aur și bronz olimpic, amândouă laLos Angeles 1984.

Atletism[modificare | modificare sursă]

SCM Bacău este cel mai important club de atletism din acest județ, ce se află în municipiul Bacău.

Fotbal[modificare | modificare sursă]

Handbal[modificare | modificare sursă]

Volei[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Județul Bacau are o noua stema, Bacăul.ro, 22/03/2008.
  2. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  3. ^ Văcărașu, Iulia; Valea Trotușului; Editura Sport-Turism; 1980
  4. ^ G. Răvaș; Din Istoricul petrolului românesc; București; 1955
  5. ^ Economia județului Bacau Arhivat în , la Wayback Machine., Agenda Bacau.ro.
  6. ^ Universitatea „Vasile Alecsandri" din Bacău
  7. ^ Universitatea George Bacovia Bacau - Drumul tau in viata incepe aici
  8. ^ FEG - Iasi - Site oficial
  9. ^ CNVA | site-ul oficial al Colegiului National "Vasile Alecsandri"
  10. ^ C.N. Vranceanu Bacau, www.cnvranceanu.ro 
  11. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Acasa, COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC ȘTEFAN CEL MARE 
  13. ^ Colegiul Național "Dimitrie Cantemir" Onești
  14. ^ Acasă, COLEGIUL NAȚIONAL „GRIGORE MOISIL” ONEȘTI 
  15. ^ „13.01.2011 - Manifestari inchinate poetului Mihai Eminescu”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Colegiul "Mihai Eminescu" Bacau
  17. ^ „Colegiul Grigore Antipa Bacău”. 
  18. ^ Colegiul Economic "Ion Ghica" Bacau
  19. ^ Ctcnvk - Ctcnvk
  20. ^ Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" Bacau - Prima pagina
  21. ^ Site-uri Google, accounts.google.com, arhivat din original la , accesat în  
  22. ^ „Welcome to nginx on Debian!”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Colegiul Tehnic "Petru Poni" Onesti
  24. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Html Redirect

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bacău

Vezi și[modificare | modificare sursă]